Legea 51/1995 - republicata
Pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat
(2014)
CAPITOLUL I: Dispoziții generale
Art. 1
(1) Profesia de avocat este liberă și independentă, cu
organizare și funcționare autonome, în condițiile prezentei legi și ale
statutului profesiei.
(2) Profesia de avocat se exercită numai de avocații
înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii
Naționale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R.
(3) Constituirea și funcționarea de barouri în afara
U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire și de înregistrare ale acestora
sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatată și din oficiu.
Art. 2
(1) în exercitarea profesiei avocatul este independent și se
supune numai legii, statutului profesiei și codului deontologic.
(2) Avocatul promovează și apără drepturile, libertățile și
interesele legitime ale omului.
(3) Avocatul are dreptul să asiste și să reprezinte
persoanele fizice și juridice în fața instanțelor autorității judecătorești și
a altor organe de jurisdicție, a organelor de urmărire penală, a autorităților
și instituțiilor publice, precum și în fața altor persoane fizice sau juridice,
care au obligația să permită și să asigure avocatului desfășurarea
nestingherită a activității sale, în condițiile legii.
(4) Orice persoană are dreptul să își aleagă în mod liber
avocatul.
(5) în exercitarea dreptului de apărare avocatul are dreptul
și obligația de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiție, pentru
un proces echitabil și într-un termen rezonabil.
Art. 3
(1) Activitatea avocatului se realizează prin:
a) consultații și cereri cu caracter juridic;
b) asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor
judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții
jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești,
a
organelor administrației publice și a instituțiilor, precum și a altor persoane
juridice, în condițiile legii;
c) redactarea de acte juridice, atestarea identității
părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare;
d) asistarea și reprezentarea persoanelor fizice sau juridice
interesate în fața altor autorități publice cu posibilitatea atestării
identității părților, a conținutului și a datei actelor încheiate;
e) apărarea și reprezentarea cu mijloace juridice specifice
a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice în
raporturile acestora cu autoritățile publice, cu instituțiile și cu orice
persoană română sau străină;
f) activități de mediere;
g) activități fiduciare desfășurate în condițiile Codului
civil;
h) stabilirea temporară a sediului pentru societăți
comerciale la sediul profesional al avocatului și înregistrarea acestora, în
numele și pe seama clientului, a părților de interes, a părților sociale sau a
acțiunilor societăților astfel înregistrate;
i) activitățile prevăzute la lit. g) și h) se pot desfășura
în temeiul unui nou contract de asistență juridică;
j) orice mijloace și căi proprii exercitării dreptului de
apărare, în condițiile legii.
(2) Activitățile prevăzute la alin. (1) se exercită numai de
avocat, dacă legea nu prevede altfel.
Art. 4
în exercitarea profesiei și în legătură cu aceasta avocatul
este protejat de lege.
Art. 5
(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt:
cabinete individuale, cabinete asociate, societăți civile profesionale sau
societăți profesionale cu răspundere limitată.
(2) în cabinetul individual își poate exercita profesia un
avocat definitiv, singur sau împreună cu alți avocați colaboratori.
(3) Cabinetele individuale se pot asocia în scopul
exercitării în comun a profesiei; drepturile și obligațiile avocaților titulari
ai unor cabinete asociate își păstrează caracterul personal și nu pot fi
cedate. în mod corespunzător cabinetele individuale se pot asocia și cu
societățile civile profesionale.
(4) Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-și crea
facilități tehnico-economice în vederea exercitării profesiei și își păstrează
individualitatea în relațiile cu clienții.
(5) Societatea civilă profesională se constituie din 2 sau
mai mulți avocați definitivi. în societatea civilă profesională își pot
exercita profesia și avocați colaboratori sau avocați salarizați. Societatea
civilă profesională și avocații care profesează în cadrul ei nu pot acorda
asistență juridică persoanelor cu interese contrare.
(6) Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societățile
civile profesionale și societățile profesionale cu răspundere limitată pot avea
și proprietate comună.
(7) Avocatul poate schimba oricând forma de exercitare a
profesiei, cu înștiințarea baroului din care face parte.
(8) Avocatul nu își poate exercita profesia, în același
timp, în mai multe forme de exercitare a acesteia.
(9) Formele de exercitare a profesiei pot fi înstrăinate
prin acte între vii numai între avocați definitivi și aflați în exercițiul
profesiei sau pot fi lichidate la încetarea calității, cu respectarea regimului
investițiilor reglementat prin prezenta lege.
Art. 6
(1) Societatea profesională cu răspundere limitată este o
societate cu personalitate juridică, constituită în condițiile prevăzute de
prezenta lege și de Statutul profesiei de avocat, prin asocierea a cel puțin 2
avocați definitivi, aflați în exercițiul profesiei, indiferent dacă dețin sau
nu ori dacă aparțin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei.
(2) Dobândirea personalității juridice a societății
profesionale cu răspundere limitată are loc la data înregistrării la barou a
deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui rază teritorială se află
sediul ei principal.
(3) Societatea profesională cu răspundere limitată este titulară
a unui patrimoniu propriu.
(4) Obligațiile și răspunderea societății profesionale cu
răspundere limitată sunt garantate cu patrimoniul propriu. Asociații răspund
personal numai în limita aportului social al fiecăruia.
(5) în situația în care societatea profesională cu
răspundere limitată se constituie din avocați care fac parte din alte forme de
exercitare a profesiei, acestea din urmă pot să nu fie supuse lichidării, dacă
asociații convin astfel.
(6) Forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul,
dacă este cazul, își încetează activitatea profesională desfășurată în nume
propriu pe perioada în care avocatul titular sau, după caz, avocații titulari
ai acesteia au calitatea de asociat în societatea profesională cu răspundere
limitată. Pe perioada în care forma de exercitare a profesiei își încetează
activitatea din această cauză, în Tabloul avocaților se menționează
corespunzător situația privind încetarea activității, în condițiile prevăzute
de Statutul profesiei de avocat.
(7) în cazul prestațiilor profesionale constând în asistență
și reprezentare juridică la instanțe, parchete, organe de cercetare penală sau
alte autorități, societatea profesională cu răspundere limitată are obligația
de a menționa în contractul încheiat cu clientul numele avocatului/avocaților
ales/aleși sau acceptat/acceptați de client să asigure serviciul profesional,
precum și acordarea sau, după caz, neacordarea dreptului de substituire.
(8) Societatea profesională cu răspundere limitată conduce
contabilitatea în partidă simplă și este supusă regimului transparenței
fiscale. Plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru
venitul său propriu.
Art. 7
Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei,
poate să încheie convenții de colaborare cu experți sau cu alți specialiști, în
condițiile legii. Societățile civile profesionale și societățile profesionale
cu răspundere limitată pot încheia astfel de convenții numai cu acordul tuturor
asociaților.
Art. 8
(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat și
cabinetele grupate vor fi individualizate prin denumire, după cum urmează:
a) în cazul cabinetului individual - numele avocatului
titular, urmat de sintagma cabinet de avocat;
b) în cazul cabinetelor asociate - numele tuturor
titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate;
c) în cazul societăților civile profesionale și al
societăților profesionale cu răspundere limitată - numele a cel puțin unuia
dintre asociați, urmat de sintagma societate civilă de avocați sau, după caz,
societate profesională de avocați cu răspundere limitată;
d) în cazul cabinetelor grupate - numele fiecărui titular de
cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate.
(2) Denumirea formei de exercitare a profesiei,
individualizată potrivit alin. (1), poate fi păstrată și după decesul sau
plecarea unuia dintre asociați, cu acordul acestuia, sau, după caz, al tuturor
moștenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică.
(3) Denumirile prevăzute la alin. (1) vor figura pe firmele
cabinetelor sau societăților, în condițiile stabilite de statutul profesiei.
(4) în cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de
către avocații străini se pot utiliza denumirea și numele formei de exercitare
a profesiei din țară sau din străinătate, în condițiile prezentului articol.
Art. 9
(1) Convențiile de grupare și de asociere a cabinetelor,
actele de constituire a societăților civile profesionale de avocați și a
societăților profesionale cu răspundere limitată, precum și convențiile
prevăzute la art. 7 se încheie în formă scrisă, cu respectarea condițiilor de
fond prevăzute de lege și de statutul profesiei.
(2) Consiliul baroului sesizat verifică îndeplinirea
condițiilor legale și, constatând îndeplinirea lor, dispune înregistrarea
convenției în termen de o lună de la înregistrarea cererii.
(3) împotriva deciziei consiliului baroului orice persoană
care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim al său poate formula
plângere la organele de jurisdicție profesională, în condițiile prezentei legi
și ale statutului profesiei.
(4) Barourile țin evidența separată a avocaților pentru
fiecare formă de exercitare a profesiei.
Art. 10
(1) Barourile și U.N.B.R. asigură exercitarea calificată a
dreptului de apărare, competența și disciplina profesională, protecția
demnității și onoarei avocaților membri.
(2) în fiecare județ există și funcționează un singur barou
membru al U.N.B.R., cu sediul în localitatea de reședință a județului.
(3) Fiecare barou organizează și asigură funcționarea a câte
unui serviciu de asistență judiciară pe lângă fiecare judecătorie. Consiliul
baroului răspunde de organizarea și funcționarea acestui serviciu.
Art. 11
Avocatul este dator să păstreze secretul profesional
privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredințată, cu excepția
cazurilor prevăzute expres de lege.
CAPITOLUL II: Dobândirea calității de avocat
SECȚIUNEA 1: CONDIȚIILE DE
ÎNSCRIERE ÎN AVOCATURĂ
Art. 12
(1) Poate fi membru al unui barou din România cel care
îndeplinește următoarele condiții:
a) are exercițiul drepturilor civile și politice;
b) este licențiat al unei facultăți de drept cu durata
stabilită de lege;
c) nu se găsește în vreunul dintre cazurile de nedemnitate
prevăzute de prezenta lege;
d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea
profesiei.
(2) îndeplinirea condiției prevăzute la lit. d) a alin. (1)
trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor
făcute de o comisie medicală constituită în condițiile prevăzute în statutul
profesiei.
Art. 13
(1) Membrul unui barou dintr-o altă țară poate exercita
profesia de avocat în România, în cazul îndeplinirii condițiilor prevăzute de
prezenta lege.
(2) Pentru a acorda consultanță juridică privind dreptul
românesc, avocatul străin are obligația de a susține un examen de verificare a
cunoștințelor de drept românesc și de limbă română, organizat de U.N.B.R.
(3) Avocatul străin poate exercita profesia de avocat în
România, la alegere, în cadrul uneia dintre formele de organizare prevăzute la
art. 5.
(4) Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise
în fața instanțelor judecătorești și a celorlalte organe jurisdicționale și
judiciare, cu excepția celor de arbitraj internațional.
(5) Onorariile cuvenite avocatului străin se vor înregistra
și se vor plăti integral în România.
(6) Avocatul străin care exercită profesia în România este
obligat să se înscrie în tabloul special ținut de fiecare barou și se supune
prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei și codului deontologic.
Art. 14
Este nedemn de a fi avocat:
a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la
pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură
să aducă atingere prestigiului profesiei;
b) cel care a săvârșit abuzuri prin care au fost încălcate
drepturile și libertățile fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre
judecătorească, sau a săvârșit abateri disciplinare grave, sancționate cu măsura
excluderii din profesie, ca sancțiune disciplinară;
c) cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a
exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau
disciplinară;
Art. 15
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:
a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea
de avocat;
b) ocupațiile care lezează demnitatea și independența
profesiei de avocat sau bunele moravuri;
c) exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț.
Art. 16
Exercitarea profesiei de avocat este compatibilă cu:
a) calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile
locale sau județene;
b) activități și funcții didactice în învățământul juridic
superior;
c) activitatea literară și publicistică;
d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau
negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate intelectuală, consilier
în proprietate industrială, traducător autorizat, administrator sau lichidator
în cadrul procedurilor de reorganizare și lichidare judiciară, în condițiile
legii.
Art. 17
(1) Primirea în profesie se realizează numai în baza unui
examen organizat de U.N.B.R., cel puțin anual și la nivel național, potrivit
prezentei legi și Statutului profesiei de avocat.
(2) Examenul pentru primirea în profesia de avocat se
susține în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea
Avocaților și se desfășoară în mod unitar, în centrele teritoriale ale
acestuia, având la bază o metodologie elaborată și aprobată de Consiliul
U.N.B.R.
(3) Tematica examenului este unică la nivelul U.N.B.R., iar
selectarea subiectelor se face de comisia națională de examen.
(4) Comisia națională de examen este formată cu precădere
din avocați - cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în
profesia de avocat. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanentă a
U.N.B.R., la propunerea barouri lor.
(5) Dispozițiile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător, precum și
judecătorilor de la instanțele internaționale.
Art. 18
(1) La începutul exercitării profesiei avocatul efectuează
în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp
în care are calitatea de avocat stagiar.
(2) Condițiile efectuării stagiului, drepturile și
obligațiile avocatului stagiar, ale avocatului îndrumător, precum și ale
baroului față de aceștia sunt reglementate prin statutul profesiei.
(3) în perioada stagiului, cu acordul avocatului îndrumător,
avocații stagiari pot urma cursuri de masterat, care sunt luate în considerare
la aprecierea formării profesionale inițiale, în condițiile prevăzute de
Statutul profesiei de avocat.
(4) Stagiul se suspendă în caz de lipsă motivată din
profesie ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa avocatului
stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuată se socotește pentru îndeplinirea
stagiului.
(5) După efectuarea stagiului avocatul stagiar va susține
examenul de definitivare.
(6) Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de
definitivare va fi exclus din profesie.
Art. 19
Activitatea unui avocat stagiar poate fi îndrumată numai de
avocați definitivi cu o vechime de cel puțin 6 ani în această calitate și care
se bucură de o reputație profesională neștirbită.
Art. 20
(1) Calitatea de avocat definitiv se dobândește în baza unui
examen organizat de U.N.B.R., anual și la nivel național, potrivit prezentei
legi și Statutului profesiei de avocat sau prin promovarea examenului de
absolvire a Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea
Avocaților, în condițiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.
(2) Examenul de definitivare se susține în cadrul
Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților și se
desfășoară în mod unitar, pe centre teritoriale, având la bază o metodologie
elaborată și aprobată de Consiliul U.N.B.R.
(3) Tematica examenului de definitivare este unică la
nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia națională de
examen.
(4) Comisia națională de examen este formată, cu precădere,
din avocați - cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în
profesie. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanentă a U.N.B.R., la
propunerea barouri lor.
(5) Cel care a promovat examenul de primire în profesia de
avocat și care până la data susținerii examenului de primire în profesia de
avocat a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier
juridic sau jurisconsult timp de 5 ani, dobândește calitatea de avocat
definitiv, fără susținerea examenului de definitivare prevăzut la alin. (1), cu
condiția promovării examenului de definitivat în profesia din care provine.
(6) Dispozițiile alin. (5) se aplică și persoanelor care au
promovat examenul de intrare în profesia de avocat și care au îndeplinit
funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației
Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții
de Conturi și Consiliului Legislativ timp de 5 ani neîntrerupți.
(7) Avocatul stagiar care a exercitat cel puțin un mandat de
parlamentar, primar, viceprimar, președinte de consiliu județean sau
vicepreședinte de consiliu județean, dobândește la cerere calitatea de avocat
definitiv.
(8) Avocații - foști judecători nu pot pune concluzii la
instanțele unde au funcționat, iar foștii procurori și cadrele de poliție nu
pot acorda asistență juridică la unitatea de urmărire penală la care și-au
desfășurat activitatea, timp de 5 ani de la încetarea funcției respective.
Art. 21
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și
avocatului al cărui soț, rudă ori afin până la gradul al treilea inclusiv
îndeplinește funcția de judecător la Curtea Constituțională ori funcția de
judecător financiar, consilier de conturi sau procuror financiar la instanțele
Curții de Conturi.
(3) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică cabinetului asociat,
societății civile sau societății profesionale cu răspundere limitată în care
este asociat ori angajat cel căruia i se aplică interdicția menționată la alin.
(1) și (2).
(4) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică și avocatului
titular, avocatului asociat, avocatului colaborator sau salarizat în cadrul
profesiei, care se folosește de forma de organizare profesională ori de
raporturile de conlucrare profesională stabilite în condițiile legii în scopul
eludării acestor interdicții.
Art. 22
(1) La înscrierea în barou avocatul depune în fața
consiliului baroului, în cadru solemn, următorul jurământ: "Jur să respect
și să apăr Constituția și legile țării, drepturile și libertățile omului și să
exercit profesia de avocat cu cinste și demnitate. Așa să-mi ajute
Dumnezeu!"
(2) Jurământul poate fi depus și fără formula religioasă, în
acest caz, jurământul va începe cu formula: "Jur pe onoare și
conștiință!"
Art. 23
(1) Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la
judecătorie și poate asista ori reprezenta partea la organele și instituțiile
prevăzute la art. 3.
(2) Avocații stagiari, după înscrierea în barou, au
obligația să urmeze cursurile Institutului Național pentru Pregătirea și
Perfecționarea Avocaților, în perioada de stagiu.
(3) Avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii la
toate instanțele, cu excepția înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții
Constituționale, unde va putea pune concluzii dacă are o vechime neîntreruptă
în profesie de cel puțin 5 ani de la definitivare.
(4) Avocatul definitiv este obligat să frecventeze formele
de pregătire profesională continuă organizate de barou, Institutul Național
pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților sau de formele de exercitare a
profesiei, în condițiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.
Art. 24
(1) Baroul are obligația să întocmească anual tabloul
avocaților definitivi și stagiari în ordine alfabetică, cu menționarea numelui,
prenumelui, titlului științific, datei înscrierii în barou, sediului
profesional, formei de exercitare a profesiei și a instanțelor la care au
dreptul să pună concluzii.
(2) A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele
asociate, societățile civile profesionale și societățile profesionale cu
răspundere limitată, cu indicarea sediului și a avocaților care le compun.
(3) Prin grija baroului, tabloul anual al avocaților și
modificările intervenite sunt comunicate la începutul fiecărui an instanțelor
judecătorești, organelor de urmărire penală și autorităților administrative ale
județului sau municipiului București, precum și U.N.B.R.
Art. 25
(1) Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul
avocaților incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe tabloul
avocaților cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, după
încetarea stării de incompatibilitate.
(2) în cazurile în care există incompatibilitate, decizia de
primire în profesie va produce efectele numai de la data încetării stării de
incompatibilitate, care trebuie rezolvată în termen de două luni de la emiterea
deciziei.
Art. 26
(1) Exercitarea oricărei activități de asistență juridică
specifică profesiei de avocat și prevăzută la art. 3 de către o persoană fizică
sau juridică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou și pe tabloul
avocaților acelui barou constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii
penale.
(2) Instanțele sunt obligate să verifice și să se pronunțe
asupra calității de reprezentant al unei persoane care se prezintă ca avocat,
exercitând acte specifice acestei profesii și folosind însemnele profesiei de
avocat.
(3) Actele specifice profesiei de avocat, efectuate în mod
public de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condițiile
prezentei legi, sunt nule dacă s-a produs o vătămare ce nu poate fi remediată
în alt mod, în afară de cazul în care modul de îndeplinire a acestora a fost de
natură să producă o eroare comună cu privire la calitatea celui care le-a
săvârșit.
(4) în cazurile prevăzute de prezentul articol, baroul are
dreptul la acțiune în despăgubiri împotriva persoanei fizice sau juridice care
exercită fără drept profesia de avocat.
(5) Sumele obținute cu titlu de despăgubiri potrivit alin.
(4) vor fi cuprinse în bugetele barourilor și vor fi folosite în mod exclusiv
pentru organizarea activității de pregătire profesională a avocaților, în
condițiile legii.
SECȚIUNEA 2: ÎNCETAREA ȘI
SUSPENDAREA CALITĂȚII DE AVOCAT
Art. 27
Calitatea de avocat încetează:
a) prin renunțarea scrisă la exercițiul profesiei;
b) prin deces;
c) dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din
profesie ca sancțiune disciplinară;
d) dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă
prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.
Art. 28
Calitatea de avocat este suspendată:
a) în caz de incompatibilitate, pe durata existenței acestei
stări;
b) pe perioada interdicției de a profesa, dispusă prin
hotărâre judecătorească sau disciplinară;
c) în caz de neplată totală sau parțială a taxelor și a
contribuțiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. și către sistemul
propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadența acestora și până la
lichidarea integrală a datoriilor;
d) la cererea scrisă a avocatului.
CAPITOLUL III: Drepturile și îndatoririle avocatului
SECȚIUNEA 1: DREPTURILE
AVOCAȚILOR
Art. 29
(1) Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să
asiste și să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui
contract încheiat în formă scrisă, care dobândește dată certă prin
înregistrarea în registrul oficial de evidență.
(2) Avocatul, precum și clientul au dreptul să renunțe la
contractul de asistență juridică sau să îl modifice de comun acord, în
condițiile prevăzute de statutul profesiei. Renunțarea unilaterală a clientului
nu constituie cauză de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru
serviciile avocațiale prestate, precum și pentru acoperirea cheltuielilor
efectuate de avocat în interesul procesual al clientului.
Art. 30
Avocatul are dreptul de a alege și de a fi ales în organele
de conducere ale profesiei, în condițiile prevăzute în prezenta lege și în
statut.
Art. 31
(1) Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul
la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul
procesual al clientului său.
(2) în acest scop, avocatul poate să își deschidă un cont
bancar pentru încasarea onorariilor și altul pentru depunerea sumelor primite
de la client pentru cheltuieli procesuale în interesul acestuia. Modul de
administrare a sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuieli
procesuale în interesul său, va fi stabilit prin convenția dintre avocat și
client, în condițiile prevăzute de statutul profesiei.
(3) Contractul de asistență juridică, legal încheiat, este
titlu executoriu. învestirea cu formulă executorie este de competența
judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al
avocatului. Restanțele din onorarii și alte cheltuieli efectuate de avocat în
interesul procesual al clientului său se recuperează potrivit dispozițiilor
statutului profesiei.
Art. 32
Contestațiile și reclamațiile privind onorariile se
soluționează de decanul baroului. Decizia decanului poate fi atacată la
consiliul baroului, a cărui hotărâre este definitivă.
Art. 33
(1) Avocații au propriul sistem de asigurări sociale.
(2) Sistemul de asigurări sociale al avocaților este
reglementat prin lege și se bazează pe contribuția acestora, precum și pe alte
surse prevăzute de lege ori de Statutul Casei de Asigurări a Avocaților.
(3) Timpul servit în avocatură este considerat vechime în
muncă.
(4) Avocatul are dreptul la recuperarea capacității de
muncă, în condițiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.
Art. 34
Constituie vechime în profesia de avocat perioada în care
avocatul a exercitat funcția de judecător, procuror, notar, a îndeplinit
funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației
Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții
de Conturi și Consiliului Legislativ, precum și perioada în care acesta a fost
suspendat din profesie în vederea exercitării unei funcții de demnitate publică
sau a unei funcții asimilate cu funcția de demnitate publică.
Art. 35
(1) Pentru asigurarea secretului profesional, actele și
lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul său
sunt inviolabile. Percheziționarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului
său sau ridicarea de înscrisuri și bunuri nu poate fi făcută decât de procuror,
în baza unui mandat emis în condițiile legii.
(2) Nu vor putea fi ascultate și înregistrate, cu niciun fel
de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului și nici nu va putea
fi interceptată și înregistrată corespondența sa cu caracter profesional, decât
în condițiile și cu procedura prevăzute de lege.
Art. 36
(1) Contactul dintre avocat și clientul său nu poate fi
stânjenit sau controlat, direct sau indirect, de niciun organ al statului.
(2) în cazul în care clientul se află în stare de arest sau
detenție, administrația locului de arest ori detenție are obligația de a lua
măsurile necesare pentru respectarea drepturilor prevăzute la alin. (1).
Art. 37
Avocatul care profesează individual, cabinetele asociate,
societatea civilă profesională și societatea profesională cu răspundere
limitată au dreptul la sediu profesional în circumscripția baroului în care
sunt înscriși și la sedii secundare în alt barou din țară sau din străinătate
unde sunt luați în evidență.
Art. 38
Ministerul Justiției este obligat să asigure spațiile
necesare în vederea desfășurării activității avocaților în sediul instanțelor
judecătorești.
Art. 39
(1) în exercitarea profesiei, avocații sunt ocrotiți de
lege, fără a putea fi asimilați funcționarilor publici, cu excepția situațiilor
în care atestă identitatea părților, a conținutului sau datei unui act.
(2) Avocatul este obligat să respecte solemnitatea ședinței
de judecată, să nu folosească cuvinte sau expresii de natură a aduce atingere
autorității, demnității și onoarei completului de judecată, procurorului,
celorlalți avocați și părților ori reprezentanților acestora în proces.
(3) Avocatul nu răspunde penal pentru susținerile făcute
oral sau în scris, în forma adecvată și cu respectarea prevederilor alin. (2),
în fața instanțelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor
organe administrative de jurisdicție și nici dacă sunt în legătură cu
consultațiile oferite justițiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză,
dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională.
(4) Nerespectarea de către avocat a prevederilor alin. (2)
și (3) constituie abatere disciplinară gravă. Răspunderea disciplinară nu
exclude răspunderea penală sau civilă.
SECȚIUNEA 2: ÎNDATORIRILE
AVOCAȚILOR
Art. 40
Avocatul este dator să studieze temeinic cauzele care i-au
fost încredințate, angajate sau din oficiu, să se prezinte la fiecare termen la
instanțele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte
instituții, conform mandatului încredințat, să manifeste conștiinciozitate și
probitate profesională, să pledeze cu demnitate față de judecători și de
părțile din proces, să depună concluzii scrise sau note de ședință ori de câte
ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanța de judecată
dispune în acest sens. Nerespectarea imputabilă a acestor îndatoriri
profesionale constituie abatere disciplinară.
Art. 41
Avocatul este obligat să acorde asistență juridică în
cauzele în care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de către barou.
Art. 42
Avocatul este obligat să se asigure pentru răspunderea profesională,
în condițiile stabilite prin statutul profesiei.
Art. 43
Avocatul este obligat să participe la toate ședințele
convocate de consiliul baroului, la activitățile profesionale și la ședințele
organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetată și în mod
nejustificat constituie abatere disciplinară.
Art. 44
(1) Avocatul este obligat să țină evidențele cerute de lege
și de statut cu privire la cauzele în care s-a angajat și să achite cu
regularitate și la timp taxele și contribuțiile stabilite pentru formarea
bugetului baroului și a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaților din România
și ale filialelor. Bugetul U.N.B.R. este format din contribuțiile barourilor,
stabilite conform legii și statutului profesiei.
(2) Actele întocmite de avocat pentru ținerea evidențelor
profesionale cerute de lege, precum și pentru legitimarea față de terți a
calității de reprezentant au forța probantă deplină până la înscrierea în fals.
Art. 45
Avocatul este obligat să restituie actele ce i s-au
încredințat persoanei de la care le-a primit.
Art. 46
(1) Avocatul nu poate asista sau reprezenta părți cu
interese contrare în aceeași cauză sau în cauze conexe și nu poate pleda
împotriva părții care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele
litigioase concrete ale pricinii.
(2) Avocatul nu poate fi ascultat ca martor și nu poate
furniza relații niciunei autorități sau persoane cu privire la cauza care i-a
fost încredințată, decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă și scrisă din
partea tuturor clienților săi interesați în cauză.
(3) Calitatea de martor are întâietate față de calitatea de
avocat cu privire la faptele și împrejurările pe care acesta le-a cunoscut
înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreunei părți în cauză.
(4) Dacă a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate
desfășura nicio activitate profesională în acea cauză.
(5) Avocatul nu poate îndeplini funcția de expert sau de
traducător în cauza în care este angajat apărător.
Art. 47
(1) Avocatul este obligat să poarte robă în fața instanțelor
judecătorești.
(2) Caracteristicile robei sunt cele stabilite prin statutul
profesiei.
(3) Purtarea robei în afara incintei instanței judecătorești
este interzisă, cu excepția cazurilor în care avocatul este delegat de către
organele profesiei să reprezinte baroul sau U.N.B.R. într-o ocazie care impune
această ținută.
Art. 48
(1) Este interzis avocatului ca, în mod nemijlocit sau prin
persoane interpuse, să folosească procedee incompatibile cu demnitatea
profesiei în scopul dobândirii clientelei.
(2) De asemenea, este interzis avocatului să folosească
mijloace de reclamă sau de publicitate în același scop. Statutul stabilește
cazurile și măsura în care avocatul poate informa publicul cu privire la
exercitarea profesiei sale.
CAPITOLUL IV: Organizarea profesiei de avocat
SECȚIUNEA 1: BAROUL
Art. 49
(1) Profesia de avocat este organizată și funcționează în
baza principiului autonomiei, în limitele competențelor prevăzute în prezenta
lege.
(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat
se face numai prin vot secret.
(3) Organele de conducere colegiale iau hotărâri numai prin
vot deschis. Deliberările și votul constituie secret profesional.
Art. 50
(1) Baroul este constituit din toți avocații dintr-un județ
sau din municipiul București. Sediul baroului este în orașul de reședință al
județului, respectiv în municipiul București.
(2) Baroul are personalitate juridică, patrimoniu și buget
propriu.
(3) Contribuția avocaților la realizarea bugetului este
stabilită de consiliul baroului.
(4) Patrimoniul baroului poate fi folosit în activități
producătoare de venituri, în condițiile legii.
Art. 51
(1) Organele de conducere ale baroului sunt:
a) adunarea generală;
b) consiliul;
c) decanul.
(2) în cadrul baroului își desfășoară activitatea comisia de
cenzori și comisia de disciplină. Organizarea, funcționarea, precum și
atribuțiile acestora sunt reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat.
Art. 52
(1) Adunarea generală este formată din toți avocații
înscriși în tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei.
(2) Adunarea generală are următoarele competențe:
a) stabilește măsuri pentru exercitarea profesiei în baroul
respectiv, în limitele legii și ale statutului;
b) alege și revocă decanul, membrii consiliului, membrii
comisiei de cenzori și pe cei ai comisiei de disciplină. Decanul este ales
pentru un mandat de 4 ani și poate fi reales o singură dată. Decanul se alege
dintre avocații cu o vechime de minimum 10 ani în profesie;
c) alege delegații baroului la Congresul avocaților;
d) aprobă proiectul de buget al baroului și dă descărcare
consiliului cu privire la activitatea și gestiunea sa.
Art. 53
(1) Adunarea generală ordinară se întrunește anual, în
primul trimestru, la convocarea consiliului baroului.
(2) Convocarea se face prin afișare la sediul baroului, la
sediul serviciilor de asistență din județ și prin publicare într-un ziar local
cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită.
(3) Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de
consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului.
(4) La cererea a peste o treime din totalul membrilor
baroului consiliul este obligat să convoace adunarea generală extraordinară în
termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii, în acest caz procedura
convocării va fi efectuată cu cel puțin 7 zile înainte de data stabilită.
(5) ședința adunării generale este condusă de decan împreună
cu 5 membri aleși prin vot deschis de cei prezenți, dintre care unul va fi
desemnat secretar. în caz de alegere sau de revocare a decanului ori a
membrilor consiliului niciunul dintre aceștia nu va face parte din prezidiu,
iar ședința va fi condusă de cel mai în vârstă membru prezent.
Art. 54
(1) Adunarea generală este legal constituită cu participarea
majorității membrilor săi.
(2) în cazul în care numărul legal nu este întrunit, iar pe
ordinea de zi a ședinței nu este inclusă alegerea organelor de conducere a
baroului, prezidiul adunării generale, de față cu cei prezenți, stabilește o
nouă adunare generală în termen de cel mult 15 zile de la data primei
convocări. Consiliul baroului are obligația să îndeplinească procedura
convocării cu cel puțin 7 zile înainte de data fixată.
(3) Adunarea generală convocată în condițiile alin. (2) este
legal constituită cu participarea a cel puțin unei treimi din numărul total al
membrilor săi.
(4) Hotărârile adunării generale se iau cu votul majorității
membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea prevede alt cvorum de
ședință și de vot.
Art. 55
(1) Adunările generale de alegere a organelor de conducere a
baroului sunt legal constituite numai cu participarea majorității membrilor
adunării generale a baroului.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul
barourilor care au în evidență mai mult de 500 de avocați cu drept de
exercitare a profesiei, în cazul în care, la prima convocare, numărul legal de
participanți nu este întrunit sunt aplicabile, în mod corespunzător,
dispozițiile art. 54 alin. (2) și (3).
(3) Participarea la adunarea generală de alegere a organelor
de conducere a baroului se face personal. Avocatul membru al baroului nu poate
delega exercitarea dreptului său de vot unui alt avocat.
Art. 56
(1) Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri,
aleși pe o perioadă de 4 ani și care au o vechime continuă în profesie de
minimum 8 ani. Decanul și prodecanul se includ în acest număr.
(2) Consiliul baroului are următoarele atribuții:
a) adoptă hotărâri pentru aplicarea și respectarea
prevederilor prezentei legi și ale statutului profesiei;
b) duce la îndeplinire hotărârile Consiliului U.N.B.R. și
ale adunării generale a baroului;
c) întocmește, modifică și dă publicității tabloul anual al
avocaților, membri ai baroului, și îl comunică celor în drept;
d) adoptă măsuri pentru organizarea controlului profesional,
disciplinar și deontologic, pentru soluționarea sesizărilor și reclamațiilor,
în condițiile prevăzute de lege și de statutul profesiei;
e) verifică și constată îndeplinirea condițiilor legale ale
cererilor de primire în profesie și aprobă primirea în profesie cu examen sau
cu scutire de examen;
f) hotărăște asupra stării de incompatibilitate și asupra
încetării acesteia;
g) soluționează cererile de transfer în conformitate cu
prevederile legii și ale statutului profesiei;
h) verifică și constată dacă actele privind constituirea,
modificarea și schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum și
convențiile de grupare sau de conlucrare profesională îndeplinesc condițiile
prevăzute de lege și de statutul profesiei; organizează și ține evidența
acestora;
i) coordonează activitatea filialelor sau sucursalelor Casei
de Asigurări a Avocaților din raza de competență;
j) organizează conferințele de stagiu, cercurile de studii
și editează publicațiile baroului;
k) organizează și îndrumă activitatea serviciilor de
asistență juridică din județ, potrivit legii și statutului profesiei;
l) sesizează comisia de disciplină cu judecarea abaterilor
disciplinare ale avocaților;
m) suspendă din exercitarea profesiei, pe durata neplății
taxelor, avocatul care nu achită taxele și contribuțiile prevăzute de lege și
de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadența acestora, dacă a fost
avertizat despre neplată și nu s-a conformat obligației;
n) soluționează contestațiile împotriva deciziei decanului
privind onorariile;
o) stabilește cota de contribuție a avocaților la bugetul
baroului;
p) acceptă donațiile și legatele făcute baroului;
q) aprobă statul de funcții și angajează personalul
baroului;
r) întocmește proiectul de buget anual, pe care îl supune
adunării generale și administrează patrimoniul baroului;
s) prezintă anual adunării generale, spre aprobare, raportul
de activitate a consiliului și a decanului, de gestiune curentă și de
gestionare a patrimoniului baroului;
t) alege prodecanul baroului;
u) soluționează plângerile și contestațiile împotriva
deciziilor decanului baroului;
v) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau
hotărâte de Consiliul U.N.B.R. ori de biroul executiv al U.N.B.R.
Art. 57
Consiliul baroului lucrează legal în prezența a două treimi
din numărul membrilor săi și ia hotărâri valabile cu votul majorității
membrilor prezenți.
Art. 58
(1) Decanul baroului are următoarele competențe:
a) reprezintă baroul în raporturile acestuia cu persoanele
fizice și juridice din țară și din străinătate;
b) convoacă și prezidează ședințele consiliului baroului;
c) aprobă cererile de asistență juridică gratuită;
d) exercită căile de atac împotriva hotărârilor comisiei de
disciplină și împotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt
prevăzute căi de atac;
e) ordonanțează cheltuielile baroului;
f) ia măsuri privind conducerea baroului care nu sunt de
competența adunării generale sau a consiliului baroului;
g) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau
hotărâte de organele de conducere ale U.N.B.R. și date în competența sa.
(2) Prodecanul îl înlocuiește pe decan la cererea sau în
absența acestuia.
(3) Dacă decanul și prodecanul sunt în imposibilitate
temporară de a-și exercita funcțiile, consiliul baroului poate delega un
consilier pentru a îndeplini, în tot sau în parte, atribuțiile decanului.
(4) La Baroul București, consiliul baroului alege 2
prodecani. Decanul este înlocuit, la cerere sau în absența sa, de către
prodecanul pe care îl desemnează în scris.
Art. 59
Avocatul nemulțumit de decizia decanului o poate ataca la
consiliul baroului.
SECȚIUNEA 2: UNIUNEA NAȚIONALĂ A
BAROURILOR DIN ROMÂNIA - U.N.B.R.
Art. 60
(1) Uniunea Națională a Barourilor din România - U.N.B.R.
este formată din toate barourile din România și are sediul în capitala țării,
municipiul București.
(2) U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, are
patrimoniu și buget proprii.
(3) Bugetul U.N.B.R. se formează din contribuția barourilor
în cote stabilite de Congresul avocaților. Patrimoniul U.N.B.R. poate fi
folosit și în activități producătoare de venituri, în condițiile legii.
(4) Baroul de avocați se constituie și funcționează numai în
cadrul U.N.B.R., potrivit prezentei legi și statutului profesiei.
(5) U.N.B.R. este succesoarea de drept a Uniunii Avocaților
din România.
(6) Folosirea fără drept a denumirilor "Barou",
"Uniunea Națională a Barourilor din România", "U.N.B.R."
ori "Uniunea Avocaților din România" sau a denumirilor specifice
formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor
specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele
prevăzute de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește cu
închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Art. 61
(1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
a) Congresul avocaților;
b) Consiliul U.N.B.R.;
c) Comisia permanentă a U.N.B.R.;
d) președintele U.N.B.R.
(2) în cadrul U.N.B.R. se constituie și funcționează:
a) Comisia centrală de cenzori;
b) Comisia centrală de disciplină;
c) aparatul tehnic-administrativ.
Art. 62
(1) Congresul avocaților este constituit din delegați ai
fiecărui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statutul
profesiei, și din membrii Consiliului U.N.B.R.
(2) Congresul avocaților se întrunește anual în sesiune
ordinară, la convocarea Consiliului U.N.B.R.
(3) La cererea a cel puțin unei treimi din numărul
barourilor, Consiliul U.N.B.R. este obligat să convoace Congresul avocaților în
sesiune extraordinară.
Art. 63
(1) Convocarea congresului se face cu cel puțin o lună
înainte de data stabilită, prin înștiințarea în scris a barourilor și prin
publicare într-un ziar central. Consiliile barourilor sunt obligate să afișeze
data convocării și ordinea de zi la sediul baroului și la instanțele
judecătorești din raza acestora.
(2) Barourile sunt obligate să își aleagă delegații cu cel
puțin 10 zile înainte de congres.
(3) Congresul este legal constituit în prezența a două
treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri cu votul majorității
membrilor prezenți.
Art. 64
(1) Congresul avocaților are următoarele atribuții:
a) analizează și aprobă raportul anual al Consiliului
U.N.B.R.;
b) alege Comisia centrală de cenzori și Consiliul de
conducere al Casei de Asigurări a Avocaților;
c) face propuneri autorităților cu drept de inițiativă
legislativă privind profesia de avocat;
d) adoptă și modifică statutul profesiei și statutul Casei
de Asigurări a Avocaților, în conformitate cu prevederile prezentei legi și pe
baza proiectelor întocmite de Consiliul U.N.B.R.;
e) adoptă hotărâri privitoare la relațiile dintre barouri,
perfecționarea pregătirii profesionale și respectarea regulilor deontologice
ale profesiei;
f) alege și revocă membrii Comisiei centrale de disciplină.
Fiecare barou are dreptul de a propune câte un candidat pentru Comisia centrală
de disciplină. Competența și procedura de judecată ale Comisiei centrale de
disciplină se stabilesc prin statut;
g) aprobă bugetul anual al Casei de Asigurări a Avocaților
și execuția bugetară anuală;
h) aprobă bugetul anual al U.N.B.R. și execuția bugetară
anuală a acestuia și stabilește cota de contribuție a barourilor la formarea
bugetului U.N.B.R. Cheltuielile necesare organizării congreselor se suportă de
către fiecare barou în funcție de numărul reprezentanților săi.
(2) Hotărârile congresului sunt definitive și obligatorii
pentru toate organele profesiei.
Art. 65
(1) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor și
reprezentanții barourilor aleși potrivit normei de reprezentare stabilite în
statutul profesiei.
(2) Mandatul de membru al Consiliului U.N.B.R. este de 4
ani. în cazul încetării mandatului unuia dintre ei, înlocuitorul său execută
diferența de mandat. înlocuitorul este desemnat în condițiile prevăzute la
alin. (1).
(3) în caz de schimbare a decanului unui barou noul decan îl
înlocuiește de drept pe predecesorul său. Celelalte vacanțe sunt completate la
proximul congres al avocaților.
(4) Consiliul U.N.B.R. se întrunește trimestrial la
convocarea președintelui U.N.B.R. Convocarea se face cu cel puțin 15 zile
înainte de data ședinței.
(5) La cererea a cel puțin unei treimi din numărul membrilor
Consiliului U.N.B.R. sau în situații excepționale, președintele U.N.B.R. va
convoca Consiliul U.N.B.R. în ședință extraordinară, în cel mult 10 zile de la
data solicitării sau a evenimentului justificativ.
(6) Consiliul U.N.B.R. lucrează în prezența a cel puțin două
treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri valabile cu votul
majorității membrilor prezenți.
Art. 66
Consiliul U.N.B.R. are următoarele atribuții:
a) este organul reprezentativ și deliberativ al barourilor
din România și asigură activitatea permanentă a U.N.B.R.;
b) duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaților;
c) rezolvă orice probleme interesând profesia de avocat
între sesiunile Congresului avocaților, cu excepția acelora care sunt date în
competența exclusivă a Congresului avocaților;
d) exercită controlul asupra activității și asupra
hotărârilor Comisiei permanente a U.N.B.R.;
e) organizează examenul de verificare a cunoștințelor de
drept românesc și de limba română ale avocaților străini;
f) organizează și conduce activitatea Institutului Național
de Pregătire și Perfecționare a Avocaților, constituit ca persoană juridică de
drept privat nonprofit și care nu face parte din sistemul național de
învățământ și nu este supus procedurilor de autorizare și acreditare;
g) adoptă hotărâri în toate problemele privind pregătirea și
perfecționarea profesională a avocaților, precum și recomandări privind
relațiile dintre barouri;
h) organizează examenul de primire în profesia de avocat și
de dobândire a titlului profesional de avocat definitiv, în condițiile art. 17
și cu respectarea prevederilor Statutului profesiei de avocat;
i) organizează și supraveghează serviciul statistic general
al U.N.B.R.;
j) organizează și editează publicațiile U.N.B.R. și sprijină
publicațiile barourilor;
k) întocmește proiectul de buget al U.N.B.R. și îl supune
spre aprobare Congresului avocaților, precum și execuția bugetară anuală a
bugetului U.N.B.R.;
l) întocmește raportul anual de activitate și de gestiune a
patrimoniului U.N.B.R. și le supune spre aprobare Congresului avocaților;
m) stăruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. și executarea
de către barouri a hotărârilor adoptate de Congresul avocaților și de Consiliul
U.N.B.R.;
n) alege și revocă președintele și vicepreședinții U.N.B.R.
și membrii Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii săi, avocați cu o
vechime mai mare de 10 ani în profesie, pentru un mandat de 4 ani;
o) verifică legalitatea și temeinicia deciziilor de primire
în profesie, date de către consiliile barourilor, la cererea persoanelor
interesate;
p) anulează hotărârile barourilor pentru cauze de
nelegalitate și rezolvă plângerile și contestațiile făcute împotriva
hotărârilor adoptate de consiliile barourilor, în cazurile prevăzute de lege și
de statutul profesiei;
q) înființează Casa Centrală de Credit și Ajutor a
Avocaților și controlează activitatea acesteia;
r) coordonează activitatea Casei de Asigurări a Avocaților
și adoptă regulamentul acesteia;
s) îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege și
adoptă hotărâri în interesul profesiei, cu respectarea legii;
t) acordă, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R.,
titlul de membru de onoare, respectiv de președinte de onoare al U.N.B.R.
Art. 67
Comisia permanentă a U.N.B.R. se compune din 15 membri,
dintre care 5 membri sunt reprezentanți ai Baroului București, iar 10 membri
sunt reprezentanți ai celorlalte barouri din țară. Președintele și
vicepreședinții U.N.B.R. sunt membri de drept ai Comisiei permanente a U.N.B.R.
și se includ în cei 15 membri. Mandatul membrilor Comisiei permanente a
U.N.B.R. este de 4 ani. în caz de încetare a mandatului unui membru al Comisiei
permanente a U.N.B.R., desemnarea înlocuitorului se face pe aceleași criterii
și înlocuitorul execută diferența de mandat. Unul dintre membrii Comisiei
permanente a U.N.B.R. îndeplinește funcția de secretar al acesteia și este
desemnat prin vot de Comisia permanentă a U.N.B.R. Președintele U.N.B.R. este
și președintele Comisiei permanente a U.N.B.R.
Art. 68
(1) Comisia permanentă a U.N.B.R. are următoarele atribuții:
a) este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu
activitate permanentă și de legătură cu barourile U.N.B.R.;
b) duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaților și
ale Consiliului U.N.B.R. și supraveghează executarea acestor hotărâri de către
barouri, adoptând decizii corespunzătoare;
c) organizează serviciile Consiliului U.N.B.R. și serviciile
proprii și angajează personalul acestora;
d) asigură execuția bugetară și urmărește realizarea
resurselor bugetului U.N.B.R.;
e) acceptă donațiile și legatele făcute U.N.B.R.;
f) în realizarea atribuțiilor sale, emite decizii
executorii;
g) aprobă propunerile barourilor de desemnare a comisiilor
teritoriale necesare pentru susținerea examenului de intrare și definitivare în
profesia de avocat.
(2) Comisia permanentă a U.N.B.R. este condusă de președintele
U.N.B.R. și lucrează valabil în prezența majorității membrilor săi și tot
astfel adoptă deciziile.
(3) Comisia permanentă a U.N.B.R. îndeplinește și alte
atribuții stabilite de lege sau de organele ierarhice ale profesiei.
Art. 69
(1) Președintele U.N.B.R. are următoarele atribuții:
a) reprezintă U.N.B.R. în relațiile cu persoanele fizice și
juridice din țară și din străinătate;
b) încheie convenții, acorduri și contracte în numele
U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului U.N.B.R.;
c) convoacă și conduce ședințele Consiliului U.N.B.R. și ale
Comisiei permanente a U.N.B.R.;
d) ordonanțează cheltuielile bugetare și extrabugetare ale
U.N.B.R.;
e) semnează actele Consiliului și ale Comisiei permanente
ale U.N.B.R.;
f) supraveghează relațiile dintre structurile centrale ale
profesiei și barouri, precum și relațiile dintre barouri;
g) acordă sprijin și ajutor barourilor în relațiile lor cu
autoritățile centrale și locale;
h) veghează la asigurarea condițiilor corespunzătoare de
desfășurare a activității avocaților la instanțele judecătorești și la organele
de urmărire penală.
(2) Președintele este înlocuit, la cerere sau în absența sa,
de către vicepreședintele pe care îl desemnează în acest scop.
Art. 70
Consiliul U.N.B.R. stabilește personalul necesar îndeplinirii
atribuțiilor funcției pentru președintele U.N.B.R.
CAPITOLUL V: Asistența judiciară
SECȚIUNEA 1: CAZURILE ȘI
CONDIȚIILE DE ACORDARE A ASISTENȚEI JUDICIARE
Art. 71
(1) în cazurile prevăzute de lege, barourile asigură
asistența judiciară în următoarele forme:
a) în cauzele penale, în care apărarea este obligatorie
potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală;
b) în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de
acordare a ajutorului public judiciar, în condițiile legii;
c) asistența judiciară prin avocat, acordată la solicitarea
organelor administrației publice locale.
(2) în cazuri de excepție, dacă drepturile persoanei lipsite
de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului
poate aproba acordarea cu titlu gratuit a asistenței de specialitate juridică.
Art. 72
(1) în cazul în care, potrivit art. 11-19 din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie
civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, a fost
încuviințată cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenței prin
avocat, cererea împreună cu încheierea de încuviințare se trimit de îndată
decanului baroului din circumscripția acelei instanțe.
(2) Decanul baroului sau avocatul căruia decanul i-a delegat
această atribuție va desemna, în termen de 3 zile, un avocat înscris în
Registrul de asistență judiciară, căruia îi transmite, odată cu înștiințarea
desemnării, încheierea prevăzută la alin. (1). Decanul baroului are obligația
de a comunica și beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului
desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuși
desemnarea unui anumit avocat, cu consimțământul acestuia, în condițiile legii.
Art. 73
(1) Avocatul desemnat potrivit art. 72 alin. (2) să acorde
ajutorul public judiciar nu poate refuza această sarcină profesională decât în
caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate.
(2) Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua
executarea constituie abatere disciplinară, în condițiile legii.
(3) Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renunțarea
unilaterală și nejustificată a acestuia la asistența acordată de avocatul
desemnat duce la încetarea ajutorului public sub forma asistenței prin avocat.
Art. 74
(1) Asistența extrajudiciară prevăzută la art. 35 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 193/2008, se acordă de Serviciul de asistență
judiciară constituit la nivelul fiecărui barou, pe baza unei cereri al cărei
model se aprobă de Departamentul de coordonare a asistenței judiciare, care va
cuprinde mențiuni privind obiectul și natura solicitării de asistență,
identitatea, codul numeric personal, domiciliul și starea materială ale
solicitantului și ale familiei sale, atașându-se înscrisuri doveditoare ale
veniturilor acestuia și ale familiei sale, precum și dovezi cu privire la
obligațiile de întreținere sau de plată. Cererea va fi însoțită și de o
declarație pe propria răspundere a solicitantului, în sensul de a preciza dacă
în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce
formă, pentru ce cauză, precum și cuantumul acestui ajutor.
(2) Dovada stării materiale a solicitantului se face, în
principal, cu următoarele documente:
a) adeverință eliberată de autoritățile competente sau de
către angajator, după caz, din care să rezulte veniturile profesionale ale
solicitantului și ale celorlalți membri ai familiei supuse, potrivit legii,
impozitului pe venit, realizate în perioada prevăzută de legislația privind
ajutorul public judiciar, sau sumele încasate cu titlu de pensie, indemnizație
de șomaj sau asigurări sociale și altele asemenea, încasate pe aceeași
perioadă;
b) livretul de familie și, după caz, certificatele de
naștere ale copiilor;
c) certificatul de persoană cu handicap al solicitantului
sau al copilului, după caz;
d) declarație pe propria răspundere din care să reiasă că
solicitantul și ceilalți membri ai familiei nu beneficiază de alte venituri
suplimentare;
e) declarație pe propria răspundere privind situația
patrimonială a solicitantului și a familiei sale;
f) declarație pe propria răspundere din care să rezulte că
solicitantul și/sau celălalt părinte natural ori adoptiv sau, după caz, o altă
persoană căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției ori care are
copilul în plasament sau în plasament în regim de urgență ori a fost numită
tutore se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului și că acesta nu este
încredințat sau dat în plasament niciunui organism privat autorizat ori
serviciu public autorizat sau unei persoane juridice;
g) dovada eliberată de autoritățile competente privind
situația bunurilor impozabile ale solicitantului sau, după caz, ale celorlalți
membri ai familiei;
h) alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de
asistență judiciară, potrivit legii.
(3) Cererea de acordare a asistenței extrajudiciare se
depune la serviciul de asistență judiciară și se soluționează în termen de cel
mult 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, prin decizie de admitere ori
de respingere, după caz.
(4) în cazul admiterii cererii de acordare a asistenței
extrajudiciare, decizia privind acordarea de asistență judiciară va cuprinde
următoarele:
a) denumirea actului;
b) denumirea organului emitent;
c) temeiul legal și de fapt pentru emiterea deciziei;
d) persoana căreia i se acordă asistența extrajudiciară;
e) tipul sau forma asistenței extrajudiciare acordate;
f) data eliberării, funcția și semnătura persoanei care a
eliberat actul respectiv.
(5) în temeiul deciziei de acordare a asistenței
extrajudiciare, decanul baroului competent desemnează un avocat din Registrul
de asistență judiciară al baroului,
(6) După posibilități, decanul baroului poate aproba
acordarea asistenței extrajudiciare de către un avocat ales de persoana căreia
i se acordă asistența judiciară,
(7) Decizia prevăzută la alin. (3) se comunică
solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei.
(8) Decizia de respingere a cererii de acordare a asistenței
extrajudiciare poate fi contestată la consiliul baroului, în termen de 5 zile
de la comunicarea acesteia.
(9) Contestațiile formulate împotriva deciziei de respingere
se soluționează de consiliul baroului, cu caracter de urgență la prima ședință
a consiliului baroului.
Art. 75
Avocatul care acordă asistență judiciară potrivit prezentului
capitol nu are dreptul să primească de la client sau de la cel apărat niciun
fel de remunerație sau de alte mijloace de recompensă, nici chiar cu titlu de
acoperire a cheltuielilor.
SECȚIUNEA 2: ORGANIZAREA
ACTIVITĂȚII DE ACORDARE A ASISTENȚEI JUDICIARE
Art. 76
(1) în cadrul U.N.B.R. se organizează Departamentul de
coordonare a asistenței judiciare, organ cu activitate permanentă, coordonat de
un vicepreședinte al U.N.B.R. Structura organizatorică a acestui departament se
stabilește prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R.
(2) Departamentul de coordonare a asistenței judiciare emite
decizii și norme metodologice în limitele atribuțiilor conferite prin prezenta
lege, în condițiile și cu procedura prevăzute de Statutul profesiei de avocat.
Art. 77
Departamentul de coordonare a asistenței judiciare exercită,
în principal, următoarele atribuții:
a) desfășoară conducerea metodologică a activității de
acordare a asistenței judiciare;
b) elaborează proiectul de Regulament-cadru pentru
organizarea serviciilor de asistență judiciară;
c) propune sau, după caz, avizează proiecte de protocoale ce
se încheie cu autoritățile publice competente în scopul obținerii mijloacelor
financiare necesare pentru organizarea serviciilor de asistență judiciară;
d) organizează Registrul național de asistență judiciară pe
baza registrelor întocmite de barouri;
e) organizează și coordonează metodologia de plată a
onorariilor pentru asistența judiciară acordată;
f) efectuează controlul asupra asistenței judiciare
acordate;
g) elaborează proiecte de acte normative în domeniul
asistenței judiciare, pe care le propune Ministerului Justiției în vederea
promovării;
h) stabilește, împreună cu Ministerul Justiției, indicii
statistici, ține evidența statistică a sistemului de asistență judiciară și
analizează informațiile necesare pentru planificarea și coordonarea corectă a
sistemului de asistență judiciară;
i) colaborează cu Ministerul Justiției pentru buna
funcționare și planificarea, inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului
de asistență judiciară;
j) popularizează sistemul de asistență judiciară;
k) stabilește formularistica utilizată de barouri pentru
organizarea activității de asistență judiciară și extrajudiciară, în condițiile
legii;
l) reprezintă U.N.B.R. în domeniul asistenței judiciare, în
cadrul colaborării internaționale în materie, în condițiile legii sau ale
Statutului profesiei de avocat.
Art. 78
în vederea organizării activității de asistență judiciară,
barourile îndeplinesc următoarele atribuții:
a) organizează serviciile de asistență judiciară atât la
nivelul fiecărui barou, cât și la sediul fiecărei instanțe judecătorești;
b) organizează și actualizează Registrul de asistență
judiciară al fiecărui barou pe baza cererilor avocaților, aprobate de consiliul
baroului;
c) desemnează avocații înscriși în Registrul de asistență
judiciară pentru acordarea asistenței judiciare, ținând cont de experiența
profesională și de calificarea avocatului, precum și de natura și complexitatea
cazului, de celelalte desemnări ale acestuia potrivit prezentei legi și de
gradul de angajare al acestuia;
d) efectuează controlul asupra acordării asistenței
judiciare de către avocații din cadrul baroului;
e) organizează și execută programe de popularizare a
sistemului de asistență judiciară;
f) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de lege sau de
Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistență judiciară.
Art. 79
(1) Baroul organizează serviciile de asistență judiciară la
sediile tuturor instanțelor judecătorești din județ, în spații destinate
exclusiv desfășurării acestei activități, care se pun la dispoziție, în mod
obligatoriu și cu titlu gratuit de Ministerul Justiției sau, după caz, de
autoritățile administrației publice locale.
(2) Serviciile de asistență prevăzute la alin. (1) sunt
conduse de un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, și sunt coordonate
de un membru al consiliului. Organizarea, funcționarea și atribuțiile
serviciilor de asistență judiciară se realizează potrivit regulamentului
aprobat de consiliul baroului, în baza Regulamentului-cadru pentru organizarea
serviciilor de asistență judiciară, aprobat de Consiliul U.N.B.R.
Art. 80
(1) Fiecare barou organizează Registrul de asistență judiciară
în care sunt înscriși avocații ce pot fi desemnați pentru acordarea asistenței
judiciare și a asistenței extrajudiciare.
(2) Registrul este public, se păstrează pe suport hârtie și
în format electronic și se publică pe pagina de internet a fiecărui barou.
(3) Actualizarea Registrului de asistență judiciară pentru
următorul an calendaristic se efectuează până la sfârșitul lunii septembrie a
anului calendaristic precedent.
(4) în cazuri excepționale, în Registrul de asistență
judiciară pot fi operate modificări și în cursul anului, potrivit procedurii
prevăzute pentru înscrierea în registru.
(5) U.N.B.R. organizează Registrul național de asistență
judiciară, constituit din registrele de asistență judiciară ale tuturor barouri
lor.
(6) Registrul național de asistență judiciară se publică pe
pagina de internet a U.N.B.R. și se actualizează în mod automat odată cu
actualizarea datelor din registrul fiecărui barou.
Art. 81
(1) Pentru înscrierea în Registrul de asistență judiciară,
avocatul depune o cerere la baroul din care face parte.
(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se completează conform
formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenței judiciare din
cadrul U.N.B.R.
(3) înscrierea avocatului în Registrul de asistență
judiciară se efectuează în baza deciziei consiliului baroului.
(4) Consiliul baroului poate, motivat, să refuze înscrierea
în registru sau să radieze din registru un avocat în următoarele cazuri:
a) dacă avocatului solicitant i s-a aplicat o sancțiune
disciplinară;
b) dacă avocatul este învinuit pentru săvârșirea unei
infracțiuni de drept comun;
c) dacă s-a constatat încălcarea repetată a dispozițiilor
prezentei legi sau calitatea inferioară a asistenței judiciare acordate.
(5) Radierea din registru poate fi dispusă pentru o perioadă
de un an, iar dacă se constată săvârșirea consecutivă a trei sau a mai multor
abateri de la obligațiile prevăzute de prezenta lege, radierea se poate dispune
pentru o perioadă de până la 3 ani.
(6) Refuzul baroului de înscriere a avocatului solicitant în
registru, precum și măsura radierii unui avocat din registru pot fi contestate
potrivit procedurii prevăzute la cap. VI din prezenta lege.
(7) Decizia de radiere din registru se aduce la cunoștință
publicului prin afișare pe pagina de internet a baroului, precum și pe pagina
de internet a U.N.B.R.
Art. 82
(1) Pentru asistența judiciară acordată, avocatul desemnat
are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii și
volumului activității desfășurate, în limitele sumelor stabilite prin
protocolul încheiat între U.N.B.R. și Ministerul Justiției.
(2) Prin actul de încuviințare a asistenței judiciare,
organul judiciar stabilește și valoarea provizorie a onorariului avocatului.
(3) După acordarea asistenței judiciare, avocatul întocmește
un referat scris cu privire la prestația avocațială efectivă, conform
formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenței judiciare din
cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmării organului judiciar, care, în
funcție de volumul și complexitatea activității desfășurate de avocat, precum
și în raport cu durata, tipul și particularitățile cauzei, poate dispune
menținerea sau majorarea onorariului stabilit inițial.
(4) Referatul confirmat potrivit alin. (3) se înaintează
baroului, în vederea efectuării formalităților prevăzute de lege pentru plata
onorariilor.
(5) în cazul în care avocatul este sancționat disciplinar,
potrivit art. 86 alin. (1), avocatul nu va primi onorariul în asigurarea
asistenței judiciare pentru care a fost desemnat, pentru acel caz.
Art. 83
(1) Plata onorariului pentru asistența judiciară acordată se
face lunar prin virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare
prevăzute la art. 82 alin. (2), avizate de consiliul baroului.
(2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, după caz,
a remunerațiilor pentru asistența judiciară se virează, lunar, în condițiile
legii, într-un cont distinct, deschis de fiecare barou. Respectarea de către barouri
a destinației fondurilor astfel virate face și obiect al controlului U.N.B.R.,
în condițiile stabilite de Statutul profesiei de avocat.
Art. 84
U.N.B.R. și barourile conlucrează cu Ministerul Justiției,
Consiliul Superior al Magistraturii, instanțele judecătorești, precum și cu
parchetele de pe lângă acestea, în vederea desfășurării în bune condiții a
activității de acordare a asistenței judiciare prevăzute de prezentul capitol.
Art. 85
(1) Onorariile pentru asistența judiciară acordată în
oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol se stabilesc prin
protocolul încheiat între U.N.B.R. și Ministerul Justiției, în condițiile
legii.
(2) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevăzute la
alin. (1) se asigură potrivit art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Pentru cheltuielile curente necesare funcționării
serviciilor de asistență judiciară din cadrul barourilor, din sumele virate
lunar pentru plata onorariilor cuvenite pentru asistența judiciară, fiecare
barou își constituie un fond prin reținerea a 1% din valoarea acestor sume,
aprobate și efectiv vărsate. Reținerea procentului de 1% se face la achitarea
efectivă a onorariului către avocatul îndreptățit.
(4) Onorariile pentru asistența judiciară acordată în
oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol, la solicitarea organelor
administrației publice locale, se acordă din fondurile acestor organe, în
limitele sumelor stabilite prin protocol încheiat de fiecare barou cu acestea.
în lipsa protocolului, sunt aplicabile limitele stabilite prin protocolul
prevăzut la art. 82 alin. (1).
CAPITOLUL VI: Răspunderea disciplinară
Art. 86
(1) Avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea
prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor
obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii,
precum și pentru orice fapte săvârșite în legătură cu profesia sau în afara
acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei
sau ale instituției.
(2) Avocatul care conduce asistența judiciară de pe lângă
fiecare instanță este obligat să sesizeze în scris consiliului baroului faptele
comise de orice avocat, în condițiile prevederilor alin. (1).
(3) Instanțele judecătorești și parchetele Ministerului
Public sunt obligate să înainteze consiliului baroului orice plângere făcută
împotriva unui avocat și să îl înștiințeze despre orice acțiune de urmărire
penală sau de judecată pornită împotriva unui avocat.
Art. 87
(1) Anchetarea abaterii și exercitarea acțiunii disciplinare
sunt de competența consiliului baroului.
(2) Anchetarea abaterii și exercitarea acțiunii disciplinare
privind decanii barourilor și membrii Consiliului U.N.B.R. sunt de competența
Consiliului U.N.B.R. Persoana anchetată sau trimisă în judecată disciplinară nu
participă la luarea hotărârii.
(3) Membrii comisiei permanente care sunt anchetați nu pot
participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a acțiunii
disciplinare.
(4) în toate cazurile acțiunea disciplinară poate fi
exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârșirii abaterii.
Art. 88
(1) în cadrul fiecărui barou se organizează și funcționează
o comisie de disciplină care judecă, în primă instanță și în complet de 3
membri, abaterile disciplinare săvârșite de avocații din acel barou.
(2) în cadrul U.N.B.R. este organizată și funcționează
Comisia centrală de disciplină, care judecă:
a) ca instanță de fond, în complet de 3 membri, abaterile
săvârșite de membrii Consiliului U.N.B.R. și de decanii barourilor;
b) în contestație, în complet de 5 membri, potrivit
prevederilor statutului profesiei.
(3) Recursul declarat împotriva deciziei disciplinare a
Comisiei centrale de disciplină, ca instanță de fond, este judecat de Consiliul
U.N.B.R. constituit ca instanță disciplinară în plenul său, în afară de
persoana implicată în cauză.
(4) împotriva hotărârilor pronunțate potrivit alin. (2) și
(3) partea interesată poate formula contestație la Secția de contencios
administrativ și fiscal a Curții de Apel București.
(5) Procedura judecării abaterilor disciplinare este
stabilită în statutul profesiei și se completează cu prevederile Codului de
procedură civilă.
Art. 89
(1) Sancțiunile disciplinare sunt:
a) mustrarea;
b) avertismentul;
c) amendă de la 50 lei la 500 lei, care se face venit la
bugetul baroului. Plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data
rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen
atrage suspendarea de drept din exercițiul profesiei, până la achitarea sumei.
Limitele amenzii disciplinare se actualizează periodic de către Consiliul
U.N.B.R., în funcție de rata inflației.
d) interdicția de a exercita profesia pe o perioadă de la o
lună la un an;
e) excluderea din profesie.
(2) în perioada interdicției avocatul nu poate presta sub
nicio formă asistență juridică, nu poate face uz de calitatea de avocat și nu
poate participa la activitatea organelor profesiei.
(3) împotriva deciziei disciplinare pot declara recurs
persoana interesată, decanul baroului și președintele uniunii, în termen de 15
zile de la comunicare.
Art. 90
(1) în caz de abatere evidentă și gravă, instanța
disciplinară poate lua măsura suspendării avocatului din exercițiul profesiei
până la judecarea definitivă a cauzei.
(2) împotriva încheierii prin care s-a luat această măsură
se poate declara recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
(3) Recursul este suspensiv de executare și va fi soluționat
de urgență.
CAPITOLUL VII: Casa de Asigurări a Avocaților
Art. 91
(1) în cadrul U.N.B.R. este organizată și funcționează Casa
de Asigurări a Avocaților, în scopul stabilirii și acordării pensiilor și
ajutoarelor sociale cuvenite avocaților și urmașilor acestora cu drepturi
proprii la pensie, în condițiile prevăzute de legea specială.
(2) Organizarea și funcționarea Casei de Asigurări a
Avocaților se stabilesc de Congresul avocaților prin statutul acesteia.
Art. 92
(1) Sunt membri ai Casei de Asigurări a Avocaților toți
avocații în activitate, avocații pensionari și urmașii acestora cu drepturi
proprii la pensie și la ajutoare sociale.
(2) Avocatul înscris în barou, cu drept de exercitare a
profesiei, este obligat să contribuie la constituirea fondului Casei de
Asigurări a Avocaților. Contribuția nu poate fi mai mică decât suma stabilită
de Consiliul U.N.B.R., astfel încât să acopere nevoile curente de plată ale
Casei de Asigurări a Avocaților. Avocații pot face parte și din alte forme de
asigurări sociale.
Art. 93
(1) Casa de Asigurări a Avocaților are personalitate
juridică, patrimoniu și buget propriu. Sediul său este în municipiul București.
Patrimoniul său poate fi folosit în activități economice producătoare de venituri,
în condițiile legii, cu autorizarea consiliului uniunii.
(2) Casa de Asigurări a Avocaților poate înființa sucursale
sau filiale, în condițiile și cu procedura prevăzute în statutul de organizare
și funcționare a acesteia.
Art. 94
(1) Casa de Asigurări a Avocaților este condusă și
administrată de un consiliu format din 5 membri, dintre care 3 avocați în
activitate și 2 avocați pensionari, aleși de congres pe o perioadă de 4 ani.
(2) Consiliul alege din rândurile sale un președinte și un
vicepreședinte. Unul dintre membri, desemnat de președinte, îndeplinește și
funcția de secretar al consiliului.
Art. 95
(1) Controlul financiar al Casei de Asigurări a Avocaților
se exercită de către comisia de cenzori, compusă din 3 membri, dintre care 2
avocați în activitate și un avocat pensionar.
(2) Barourile și avocații sunt obligați să pună la
dispoziție comisiei de cenzori și inspectorilor financiari ai Casei de
Asigurări a Avocaților toate datele privind veniturile asupra cărora se reține
contribuția pentru fondul de pensii și ajutoare sociale.
CAPITOLUL VIII: Exercitarea în România a profesiei de
către avocații care au obținut calificarea profesională în unul dintre statele
membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European
SECȚIUNEA 1: DISPOZIȚII
GENERALE
Art. 96
(1) Dispozițiile prezentului capitol se aplică avocaților
care și-au obținut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale
Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European, care își exercită profesia
pe teritoriul României:
a) în mod independent sau în asociere;
b) ca avocați salariați în România;
c) prin prestare de servicii.
(2) Dispozițiile prezentului capitol sunt aplicabile și
avocaților care și-au obținut calificarea profesională în Confederația Elvețiană,
care își exercită profesia pe teritoriul României în oricare dintre
modalitățile prevăzute la alin. (1).
Art. 97
în sensul prezentului capitol:
a) avocat reprezintă orice persoană provenind dintr-un stat
membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, care este
autorizată să-și desfășoare activitățile profesionale sub titlul profesional
corespunzător obținut într-un stat membru;
b) stat membru de origine reprezintă statul membru al
Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, în care un avocat a
obținut dreptul de a utiliza unul dintre titlurile profesionale prevăzute la
lit. a), înainte de a practica profesia de avocat în România;
c) titlu profesional din statul membru de origine reprezintă
titlul profesional utilizat în statul membru unde un avocat a obținut dreptul
de a folosi acest titlu, înainte de a practica profesia de avocat în România;
d) grupare reprezintă orice entitate, cu sau fără
personalitate juridică, organizată potrivit legislației unui stat membru, în
cadrul căreia avocații își desfășoară activitățile profesionale împreună, sub
nume comun;
e) titlu profesional din România reprezintă titlul
profesional sub care un avocat este înscris în Tabloul avocaților din România;
f) autoritatea română competentă este structura din cadrul
U.N.B.R., desemnată potrivit statutului.
Art. 98
Avocații care profesează în România sub titlul profesional
din statul membru de origine pot desfășura aceleași activități profesionale ca
și avocații care profesează sub titlul profesional obținut în România, pot
acorda asistență juridică și pot reprezenta persoane fizice sau persoane
juridice în fața instanțelor române, referitor la dreptul statului membru de
origine, dreptul comunitar, dreptul internațional, precum și dreptul românesc,
cu respectarea regulilor de procedură aplicabile în fața instanțelor române.
Art. 99
(1) Avocații care profesează în România sub titlul
profesional din statul membru de origine vor folosi denumirea sub care își
desfășoară profesia în statul membru de origine, exprimată în limba oficială
sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine respectiv.
(2) Pe lângă denumirea prevăzută la alin. (1), în denumire
se va menționa, alături de forma juridică de exercitare a profesiei în România,
și forma juridică a grupării din statul membru de origine.
(3) Autoritatea română competentă poate cere unui avocat
care profesează sub titlul profesional obținut în statul membru de origine să
indice gruparea profesională din care face parte în statul membru de origine
sau autoritatea judiciară în cadrul căreia este admis să-și exercite profesia,
potrivit legii din statul membru de origine.
(4) Avocatul care obține admiterea în profesia de avocat în
România în condițiile art. 100 sau 109 are dreptul să folosească titlul
profesional din statul membru de origine, exprimat în limba oficială sau în una
dintre limbile oficiale ale statului membru de origine, alături de titlul
profesional corespunzător profesiei de avocat din România.
Art. 100
(1) Indiferent de forma de exercitare a activității pe
teritoriul României, avocații care profesează sub titlul profesional din statul
membru de origine pot solicita oricând recunoașterea diplomelor, în vederea
admiterii în profesia de avocat și a practicării acesteia sub titlul
profesional din România.
(2) în vederea recunoașterii diplomelor în România,
solicitantul va trebui să susțină, la alegere, un examen de verificare a
cunoștințelor sau să efectueze un stagiu de 3 ani în domeniul dreptului
românesc.
(3) U.N.B.R. va stabili componența comisiei de evaluare,
precum și conținutul și modul de desfășurare ale examenului sau ale stagiului,
după caz.
(4) La depunerea cererii de recunoaștere a diplomei, în
vederea determinării conținutului și modului de desfășurare ale examenului sau
ale perioadei de stagiu, comisia de evaluare va verifica în prealabil dacă
experiența profesională dobândită de solicitant este de natură să acopere în
tot sau în parte diferențele existente între dreptul românesc și cel al
statului membru de origine în care a fost obținută diploma, în vederea
exceptării parțiale sau totale de la îndeplinirea condițiilor prevăzute la
alin. (2).
(5) Prevederile prezentului articol se completează cu
dispozițiile legislației-cadru privind recunoașterea reciprocă a calificărilor
profesionale.
Art. 101
(1) Autoritatea competentă română și autoritățile competente
din statele membre de origine colaborează în vederea aplicării corespunzătoare
a dispozițiilor prezentei legi, informațiile care se obțin în cadrul acestor
colaborări fiind confidențiale. Colaborarea se poate realiza și prin
intermediul sistemului de informare în cadrul pieței interne, în conformitate
cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind
libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza
servicii în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
68/2010.
(2) Autoritatea competentă din statul membru de origine
poate formula observații în cadrul procedurilor disciplinare care se desfășoară
împotriva unui avocat care profesează sub titlul profesional din acel stat.
SECȚIUNEA 2: EXERCITAREA CU
CARACTER PERMANENT A PROFESIEI ÎN ROMÂNIA DE CĂTRE AVOCAȚII CARE AU OBȚINUT
CALIFICAREA PROFESIONALĂ ÎN UNUL DINTRE STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE ȘI
ALE SPAȚIULUI ECONOMIC EUROPEAN
Art. 102
(1) în condițiile prezentei secțiuni, oricare dintre
avocații prevăzuți la art. 97 lit. a) poate desfășura pe teritoriul României,
cu caracter permanent și sub titlul profesional din statul membru de origine,
activitățile prevăzute la art. 98.
(2) Avocații care își exercită în mod permanent activitatea
pe teritoriul României pot dobândi titlul profesional din România fie în
condițiile prevăzute la art. 100, fie potrivit art. 109.
Art. 103
(1) Avocatul care dorește să profeseze în România sub titlul
profesional din statul membru în care și-a obținut calificarea profesională se
înscrie în tabloul special ținut de barourile române, în condițiile prezentului
articol, ale art. 13 alin. (6) și ale statutului profesiei.
(2) Autoritatea română competentă înscrie avocatul
solicitant pe baza prezentării unui certificat care atestă înregistrarea lui la
autoritatea competentă din statul membru de origine. Autoritatea română
competentă informează autoritatea competentă din statul membru de origine
despre înscriere.
(3) Certificatul prevăzut la alin. (2) trebuie să fie
eliberat cu cel mult 3 luni înainte de formularea cererii de înscriere în
Tabloul avocaților din România.
(4) La publicarea numelor avocaților înscriși în România,
autoritatea română competentă va publica și numele avocaților înscriși potrivit
prezentei secțiuni.
Art. 104
(1) Avocaților care profesează sub titlul profesional din
statul membru de origine li se asigură reprezentarea corespunzătoare în
asociațiile profesionale ale avocaților din România, potrivit dispozițiilor
prezentei legi și ale statutului profesiei; ei au cel puțin dreptul de a
participa la alegerea organelor de conducere ale acestor asociații.
(2) Avocații care profesează sub titlul profesional din
statul membru de origine sunt obligați fie să se asigure pentru răspundere
profesională, în condițiile stabilite prin statutul profesiei, fie să devină
membri ai Casei de Asigurări a Avocaților, în condițiile prevăzute la cap. VII.
(3) Avocații pot fi scutiți de obligațiile prevăzute la
alin. (2), dacă fac dovada unei asigurări plătite sau a unei alte garanții date
în condițiile legii statului membru de origine, în măsura în care asigurarea
sau garanția este echivalentă din punctul de vedere al condițiilor și al
acoperirii. Dacă acoperirea este doar parțială, avocații trebuie să încheie o
asigurare suplimentară pentru a acoperi aspectele care nu se regăsesc în
asigurarea sau în garanția dată potrivit reglementărilor din statul membru de
origine.
Art. 105
Avocații înscriși în România sub titlul profesional din
statul membru de origine pot profesa ca salariați în oricare dintre formele de
organizare a profesiei, permise pentru avocații care profesează sub titlul
profesional obținut în România.
Art. 106
Avocații care profesează în România sub titlul profesional
din statul membru de origine se supun acelorași reguli de conduită profesională
prevăzute în prezenta lege și în statutul profesiei ca și avocații care
profesează sub titlul profesional obținut în România, pentru activitățile
desfășurate pe teritoriul țării.
Art. 107
(1) Avocații prevăzuți în prezentul capitol răspund
disciplinar pentru nerespectarea prezentei legi sau a statutului, potrivit
prevederilor cap. VI.
(2) înainte de inițierea procedurilor disciplinare împotriva
unui avocat care profesează sub titlul profesional din statul membru de
origine, autoritatea română competentă informează în cel mai scurt timp
autoritatea competentă din statul membru de origine, furnizând orice informații
utile în cauză.
(3) Autoritatea română competentă cooperează cu autoritatea
competentă din statul membru de origine pe tot parcursul desfășurării
procedurilor disciplinare.
(4) Retragerea permanentă sau temporară de către autoritatea
competentă din statul membru de origine a autorizației de exercitare a
profesiei are ca efect obligatoriu interdicția temporară sau permanentă ca
avocatul în cauză să profeseze în România sub titlul profesional din statul
membru de origine.
Art. 108
(1) Unul sau mai mulți avocați din aceeași grupare ori din
același stat membru, care profesează sub titlul profesional din statul membru
de origine, pot profesa în România prin înființarea unui sediu secundar al
grupării respective, organizat în orice formă de exercitare a profesiei de
avocat prevăzută de legea română.
(2) Profesia de avocat se poate exercita și în cadrul
formelor asociate prevăzute de legea română, astfel:
a) mai mulți avocați din diferite state membre, care
profesează sub titlurile profesionale din statele membre de origine;
b) unul sau mai mulți avocați dintre cei prevăzuți la lit.
a) și unul sau mai mulți avocați din România.
(3) Avocatul care intenționează să profeseze sub titlul
profesional din statul membru de origine informează autoritatea română competentă
despre faptul că este membru al unei forme de exercitare a profesiei în statul
membru de origine și furnizează toate detaliile relevante despre acea grupare.
Art. 109
(1) Avocații care profesează sub titlul profesional din
statul membru de origine și care își desfășoară activitatea efectiv și cu
regularitate, pe o perioadă de cel puțin 3 ani în România, în domeniul
dreptului românesc sau al dreptului comunitar sunt admiși în profesia de avocat
în România, fără a fi necesară îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 100,
cu respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exercițiul
drepturilor civile și politice și la cazurile de nedemnitate și
incompatibilitate.
(2) în fața autorității române competente solicitanții
trebuie să facă dovada desfășurării cu regularitate a activității în România pe
o perioadă de cel puțin 3 ani în domeniul dreptului românesc sau comunitar.
în acest scop:
a) avocații trebuie să prezinte toate informațiile și
documentele relevante cu privire la numărul de cauze în care au acordat
asistență juridică, precum și cu privire la natura acestora;
b) autoritatea română competentă poate să verifice
caracterul efectiv și regularitatea activității desfășurate și poate cere
avocatului, dacă este necesar, să ofere clarificări, în scris sau verbal, cu
privire la informațiile și documentele prevăzute la lit. a).
(3) Avocații care profesează sub titlul profesional din
statul membru de origine în România pot oricând să ceară ca diplomele să le fie
recunoscute, potrivit dispozițiilor art. 100, în vederea obținerii admiterii în
profesia de avocat în România și a exercitării acesteia sub titlul profesional
astfel obținut.
(4) Avocații care profesează sub titlul profesional din
statul membru de origine și care au desfășurat în mod efectiv și cu
regularitate o activitate profesională în România pe o perioadă de cel puțin 3
ani, dar pe o perioadă mai scurtă în domeniul dreptului românesc, pot obține
admiterea în profesia de avocat și dreptul de a o practica sub titlul
profesional din România, fără a fi necesară îndeplinirea condițiilor prevăzute
la art. 100, cu respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la
exercițiul drepturilor civile și politice și la cazurile de nedemnitate și
incompatibilitate, după următoarea procedură:
a) autoritatea română competentă ia în considerare
desfășurarea efectivă și cu regularitate a activității în perioada de cel puțin
3 ani, cunoștințele și experiența profesională dobândite în România, precum și
orice participare la prelegeri și seminarii despre dreptul românesc sau
deontologia profesiei de avocat;
b) solicitantul pune la dispoziția baroului român orice
informație și documentație relevantă, în special despre cauzele în care a
acordat asistență juridică.
(5) Decizia autorității române competente de a nu acorda
înscrierea automată în cazul în care nu s-a prezentat dovada că cerințele
prevăzute la alin. (1) sau (4) au fost îndeplinite va fi motivată, comunicată
solicitantului și baroului și supusă căilor de atac prevăzute de statutul
profesiei.
(6) Desfășurarea efectivă și cu regularitate a activității
avocatului în România și capacitatea sa de a o continua sunt evaluate pe baza
unui interviu susținut cu comisia de evaluare prevăzută la art. 100.
(7) Autoritatea română competentă poate, printr-o decizie
motivată și supusă căilor de atac prevăzute de statutul profesiei, să refuze
avocatului solicitant acordarea titlului profesional de avocat în România, dacă
se consideră că aceasta ar aduce atingere ordinii publice, ca urmare a unor
abateri disciplinare, a unor plângeri și incidente de orice fel.
(8) Reprezentanții U.N.B.R. sunt obligați să păstreze
confidențialitatea informațiilor primite cu ocazia examinării cererii de
acordare a titlului profesional în România.
SECȚIUNEA 3: EXERCITAREA ÎN
ROMÂNIA, PRIN PRESTAREA DE SERVICII, A PROFESIEI DE CĂTRE AVOCAȚII PROVENIND
DIN STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE ȘI ALE SPAȚIULUI ECONOMIC EUROPEAN
Art. 110
(1) în condițiile prezentei secțiuni, avocații provenind din
statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European pot
desfășura în România activități profesionale care pot fi exercitate ocazional
sub forma prestării de servicii.
(2) Activitatea de prestare de servicii prevăzută la alin.
(1) se exercită în România prin reprezentarea drepturilor și intereselor
legitime ale persoanelor fizice și persoanelor juridice în justiție sau în fața
autorităților publice, în condițiile prevăzute pentru avocații stabiliți în
acest stat, fără a fi necesară înscrierea în barou.
(3) Pentru exercitarea altor activități decât cele
menționate la alin. (2), avocatul respectă condițiile și regulile de conduită
profesională ale statului membru de origine, precum și legislația română
privind profesia, în special cu privire la incompatibilități, la secretul
profesional, la relațiile dintre avocați, la interdicția ca același avocat să
reprezinte două părți având interese contrarii, precum și la publicitate. Un
avocat care nu este stabilit în România este ținut de respectarea acestor
reguli numai în măsura în care respectarea lor este justificată obiectiv pentru
asigurarea exercitării corecte a activităților de avocat, a demnității
profesiei și a respectării regulilor privind incompatibilitatea.
Art. 111
(1) Autoritatea română competentă cere avocatului care
prestează servicii dovedirea calității sale de avocat.
(2) în cazul nerespectării obligațiilor prevăzute la art.
110, autoritatea română competentă stabilește prin statut consecințele acestei
nerespectări.
(3) La verificarea cazului de nerespectare a obligațiilor
prevăzute la art. 110, autoritatea română competentă poate solicita orice
informații profesionale utile cu privire la persoana care prestează servicii.
(4) Autoritatea română competentă va informa autoritatea
competentă din statul membru de origine despre orice decizie luată.
Comunicările prevăzute de prezentul alineat au caracter confidențial.
CAPITOLUL IX: Dispoziții tranzitorii și finale
Art. 112
Prezenta lege va fi pusă în aplicare astfel:
a) actualele organe de conducere ale Uniunii Avocaților din
România își vor îndeplini în continuare atribuțiile, potrivit legii și
statutului profesiei, ca organe de conducere ale U.N.B.R., pe întreaga durată a
mandatului pentru care au fost alese;
b) Consiliul U.N.B.R. va elabora proiectul statutului
profesiei și îl va adopta în termen de cel mult 90 de zile de la data intrării
în vigoare a prezentei legi. Statutul profesiei va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I;
c) formele noi de asociere pentru exercitarea profesiei de
avocat se vor organiza și vor funcționa numai după intrarea în vigoare a noului
statut al profesiei.
Art. 113
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele
fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au
fost încuviințate prin hotărâri judecătorești să desfășoare activități de
consultanță, reprezentare sau asistență juridică, în orice domenii, își
încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activități constituie
infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale.
(2) De asemenea, ia data intrării în vigoare a prezentei
legi încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau
jurisdicțional prin care au fost recunoscute ori încuviințate activități de
consultanță, reprezentare și asistență juridică contrare dispozițiilor
prezentei legi.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică profesiei de
consilier juridic, care va fi exercitată potrivit dispozițiilor Legii nr.
514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, cu
completările ulterioare.
(4) Consiliile și decanii barourilor au obligația și
autorizarea să urmărească ducerea la îndeplinire a prevederilor alin. (1) și
(2) și să ia măsurile legale în acest sens.
Art. 114
La data intrării în vigoare a prezentei legi, denumirea
Uniunea Avocaților din România se înlocuiește cu denumirea Uniunea Națională a
Barourilor din România, în toate actele normative.*)
____
*) Fost art. 83, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.
255/2004.
Art. 115
La data intrării în vigoare a prezentei legi orice
dispoziții contrare se abrogă.**)
____
**) Fost art. 84, introdus prin Legea nr. 255/2004.
Art. 116
Procedurile și formalitățile de autorizare prevăzute de
prezenta lege pot fi îndeplinite și prin intermediul punctului de contact unic,
în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010. Prevederile
prezentului articol se aplică de la data operaționalizării punctului de contact
unic.
