ORDONANŢĂ
DE URGENŢA
Nr. 80 din 26 iunie 2013
privind
taxele judiciare de timbru
(pdf)
EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ
ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 392 din 29
iunie 2013
Având în
vedere modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin
adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor
instituţii adoptate prin Codul civil,
ţinând seama
de faptul că evoluţia în plan legislativ menţionată nu s-a reflectat într-un
mod adecvat şi la nivelul cadrului normativ privind taxele judiciare de timbru,
care au rămas în principal la nivelul stabilit în anul 1997, actualizat în anul
2010 prin aplicarea indicelui de inflaţie,
pentru ca
sistemul de taxare să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil,
noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces
echitabil, precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea
infrastructurii şi pentru asigurarea logisticii necesare punerii în aplicare a
noilor prevederi legale,
ţinând cont,
astfel, de necesitatea asigurării, pe de o parte, a unui echilibru
corespunzător între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public
calitativ şi obligaţia cetăţeanului care foloseşte acest serviciu de a
contribui la susţinerea costurilor, dar şi, pe de altă parte, a transparenţei
aplicării normelor în materie implicând o evidenţă clară asupra tuturor
operaţiunilor pe care le implică sistemul de taxare,
luând în
considerare faptul că neadoptarea în regim de urgenţă a prezentului act
normativ ar conduce la conservarea unui sistem de taxare neadecvat faţă de
liniile trasate prin regândirea sistemului juridic românesc odată cu adoptarea
noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă, cu consecinţe negative pe
planul situaţiei justiţiabililor şi al nevoilor acute ale sistemului judiciar,
dar şi al transparenţei şi disciplinei financiare impuse de exerciţiul
colectării la buget a sumelor derivând din plata taxelor judiciare de timbru,
având în
vedere că aspectele mai sus menţionate vizează un interes public şi constituie
o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând
adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă,
în temeiul
art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul
României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. 1
(1)
Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile
adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în
prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2) Taxele
judiciare de timbru sunt datorate, în condiţiile prezentei ordonanţe de
urgenţă, de către toate persoanele fizice şi juridice şi reprezintă plata
serviciilor prestate de către instanţele judecătoreşti, precum şi de către
Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
(3) În
cazurile anume prevăzute de lege,
acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.
acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.
ART. 2
Taxele
judiciare de timbru se stabilesc în mod diferenţiat, după cum obiectul acestora
este sau nu evaluabil în bani, cu excepţiile prevăzute de lege.
ART. 3
(1)
Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele
judecătoreşti, se taxează astfel:
a) până la
valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;
b) între 501
lei şi 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;
c) între
5.001 lei şi 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;
d) între
25.001 lei şi 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;
e) între 50.001 lei şi 250.000 lei - 2.105
lei + 2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;
f) peste
250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.
(2) Se
taxează potrivit alin. (1) şi următoarele categorii de acţiuni:
a) în
constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic
patrimonial; cererea privind repunerea părţilor în situaţia anterioară este
scutită de taxă de timbru dacă este accesorie acestor cereri;
b) privind
constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial;
c) prin care
se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act
autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile sau de constituire a unor
drepturi reale asupra acestora.
ART. 4
(1) În cazul
acţiunilor posesorii taxa judiciară de timbru se calculează la o valoare care
se stabileşte la 20% din valoarea bunului a cărui posesie se solicită.
(2) Taxa
judiciară de timbru pentru acţiunile care au ca obiect un dezmembrământ al
dreptului de proprietate se calculează la o valoare stabilită la 20% din
valoarea bunului asupra căruia poartă dezmembrământul. În cazul cererilor care
au ca obiect servituţi taxa judiciară de timbru se calculează prin raportare la
20% din valoarea imobilului asupra căruia se solicită constituirea servituţii.
ART. 5
(1) Cererile
în materia partajului judiciar se taxează astfel:
a)
stabilirea bunurilor supuse împărţelii - 3% din valoarea acestora;
b) stabilirea
calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui
coproprietar - 50 lei pentru fiecare coproprietar;
c) creanţe pe
care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din starea de proprietate
comună - 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită;
d) cererea de raport
- 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;
e) cererea de
reducţiune a liberalităţilor excesive - 3% din valoarea părţii de rezervă
supusă reîntregirii prin reducţiunea liberalităţilor;
f)
cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a
acestuia - 3% din valoarea masei partajabile.
(2) Dacă
cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin. (1) se formulează în
cadrul aceleiaşi acţiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din
valoarea masei partajabile.
ART. 6
(1) Cererile
de valoare redusă, soluţionate potrivit procedurii speciale prevăzute de titlul
X al cărţii a VI-a din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare
Cod de procedură civilă, se taxează cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu
depăşeşte 2.000 lei, şi cu 200 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte
2.000 lei.
(2) Cererile
privind ordonanţa de plată, prevăzută de titlul IX al cărţii a VI-a din Codul
de procedură civilă, se taxează cu 200 lei.
(3) Cererile
de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fără drept, soluţionate potrivit
procedurii speciale prevăzute de titlul XI al cărţii a VI-a din Codul de
procedură civilă, se taxează cu 100 lei.
(4) Cererile
formulate pe cale de ordonanţă preşedinţială, când sunt neevaluabile în bani,
se taxează cu 20 lei. Când cererea formulată pe cale de ordonanţă preşedinţială
este evaluabilă în bani, aceasta se taxează cu 50 lei, dacă valoarea acesteia
nu depăşeşte 2.000 lei, şi cu 200 lei, dacă valoarea ei depăşeşte 2.000 lei.
ART. 7
Acţiunile
privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse
onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice se taxează cu 100 lei.
ART. 8
(1) Se
taxează cu 100 lei următoarele acţiuni şi cereri introduse la instanţele
judecătoreşti:
a) cereri
pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept nepatrimonial;
b) cereri în
anularea sau în constatarea nulităţii unui act juridic nepatrimonial;
c) cereri
care privesc dreptul de folosinţă a bunului închiriat sau arendat, dacă acestea
nu privesc şi plata anumitor sume de bani;
d) acţiunile
în grăniţuire; în ipoteza în care prin aceeaşi cerere se revendică şi o
porţiune de teren, la taxa judiciară de timbru stabilită pentru acţiunea în
grăniţuire se adaugă şi taxa corespunzătoare valorii suprafeţei revendicate.
(2) Cererea
privind repunerea părţilor în situaţia anterioară, când nu este accesorie
acţiunii în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui
act juridic patrimonial se taxează cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu
depăşeşte 5.000 lei, şi cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte
5.000 lei.
ART. 9
Următoarele
cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează
astfel:
a) cereri de
recuzare în materie civilă - pentru fiecare participant la proces - pentru care
se solicită recuzarea - 100 lei;
b) cereri
de strămutare în materie civilă - 100 lei;
c) cereri de
repunere în termen - 20 lei;
d) cereri de
perimare - 20 lei;
e) cereri de
reexaminare împotriva încheierii prin care au fost stabilite amenzile judiciare
şi despăgubirile potrivit art. 190 din Codul de procedură civilă - 20 lei;
f)
cereri de reexaminare împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în
judecată, formulate potrivit art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă -
20 lei;
g) cereri
pentru repunerea pe rol, când suspendarea judecării se datorează părţilor - 50%
din taxa judiciară de timbru pentru cererea sau acţiunea a cărei judecare a
fost suspendată;
h) cereri
pentru refacerea înscrisurilor şi a hotărârilor dispărute - 50 lei;
i) cereri
pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar, atunci
când sunt efectuate de către instanţă - 0,20 lei/pagină;
j) cereri
pentru legalizarea de copii de pe înscrisurile aflate la dosar, pentru fiecare
exemplar de copie - 1 leu/pagină;
k) cereri
pentru eliberarea oricăror altor certificate prin care se atestă fapte sau
situaţii rezultate din evidenţele instanţelor de judecată ori cu privire la
dosarele aflate în arhiva acestora - 1 leu/pagină;
l) cereri
pentru eliberarea de către instanţele judecătoreşti de copii de pe hotărârile
judecătoreşti, cu menţiunea că sunt definitive, se taxează cu 5 lei pentru
fiecare exemplar de copie.
ART. 10
(1) În
materia executării silite, următoarele cereri se taxează astfel:
a) cereri
pentru încuviinţarea executării silite, pentru fiecare titlu executoriu - 20
lei;
b) cereri de
suspendare a executării silite, inclusiv a executării provizorii - 50 lei.
(2) În cazul
contestaţiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a
căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit
este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei
contestaţii nu poate depăşi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea
contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în
bani, contestaţia la executare se taxează cu 100 lei.
(3) În cazul
în care prin contestaţia la executare silită se invocă, în condiţiile art. 712
alin. (2) din Codul de procedură civilă, şi motive de fapt sau de drept
privitoare la fondul dreptului, taxa de timbru se stabileşte potrivit art. 3
alin. (1).
(4) Cererile
de întoarcere a executării silite se taxează, în toate cazurile, cu 50 lei,
dacă valoarea cererii nu depăşeşte 5.000 lei, şi cu 300 lei, pentru cererile a
căror valoare depăşeşte 5.000 lei.
ART. 11
(1) Alte
categorii de cereri se taxează după cum urmează:
a) cereri
prin care părţile solicită instanţei pronunţarea unei hotărâri care să
consfinţească înţelegerea părţilor, inclusiv când este rezultată din acordul de
mediere - 20 lei; în cazurile în care înţelegerea sau acordul de mediere
priveşte transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra
unuia ori mai multor bunuri imobile, la această sumă se adaugă 50% din valoarea
taxei care s-ar datora pentru acţiunea în revendicare a bunului cu valoarea cea
mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. În cazul
în care înţelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixă
se adaugă 50% din valoarea taxei calculate potrivit art. 5;
b) cereri în
legătură cu măsurile asigurătorii - 100 lei; când cererile au ca obiect
instituirea de măsuri asigurătorii asupra navelor şi aeronavelor se taxează cu
1.000 lei;
c)
contestaţia privind tergiversarea procesului şi plângerea împotriva încheierii
de soluţionare a contestaţiei - 20 lei.
ART. 12
Cererile
pentru dobândirea personalităţii juridice, pentru autorizarea funcţionării şi
pentru înregistrarea unor persoane juridice se taxează după cum urmează:
a) cereri
privind înregistrarea partidelor politice sau pentru modificarea statutului
acestora - 300 lei;
b) cereri
pentru dobândirea personalităţii juridice de către organizaţiile prevăzute în
Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările ulterioare,
precum şi pentru modificarea actelor constitutive ale acestora - 200 lei;
c) cereri
pentru dobândirea personalităţii juridice de către asociaţiile fără scop
lucrativ, fundaţii, uniuni şi federaţii de persoane juridice fără scop
lucrativ, precum şi pentru modificarea actelor constitutive ale acestora - 100
lei.
ART. 13
Acţiunile
formulate în domeniul dreptului de proprietate intelectuală se taxează după cum
urmează:
a) pentru
recunoaşterea dreptului de autor şi a drepturilor conexe, pentru constatarea
încălcării acestora şi repararea prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de
autor şi a sumelor cuvenite pentru opere de artă, precum şi pentru luarea
oricăror măsuri în scopul prevenirii producerii unor pagube iminente, pentru
asigurarea reparării acestora ori pentru restabilirea dreptului atins - 100
lei;
b) pentru
recunoaşterea calităţii de inventator, de titular de brevet, a drepturilor
născute din brevetul de invenţie, din contractele de cesiune şi licenţă,
inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului - 100 lei;
c)
cererile neevaluabile în bani privitoare la drepturile conferite de marcă,
desene şi modele industriale - 300 lei.
ART. 14
(1) Acţiunile,
cererile, obiecţiunile, contestaţiile introduse la instanţele judecătoreşti în
temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi
completările ulterioare, al Ordonanţei Guvernului nr. 10/2004 privind
falimentul instituţiilor de credit, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 287/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr.
503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea
voluntară în activitatea de asigurări, cu modificările şi completările
ulterioare, se taxează cu 200 lei.
(2) Cererile de
competenţa instanţelor judecătoreşti având ca obiect înregistrări în registrul
comerţului se taxează cu 100 lei.
ART. 15
Taxele
judiciare de timbru pentru unele acţiuni şi cereri referitoare la raporturile
de familie sunt următoarele:
a) pentru
cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. a) din Legea nr.
287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, denumită
în continuare Codul civil - 200 lei;
b) pentru
cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. b) şi c) din Codul
civil - 100 lei;
c) pentru
cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. d) din Codul civil -
50 lei;
d) cererea
privind acordarea despăgubirilor sau pentru stabilirea prestaţiei compensatorii
- 50 lei;
e) pentru
cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorţ şi care au ca obiect
stabilirea locuinţei copilului, exercitarea autorităţii părinteşti, stabilirea
contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor,
dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinţii de a avea legături
personale cu copilul, locuinţa familiei - 20 lei fiecare cerere;
f) orice altă
cerere neevaluabilă în bani - 20 lei, dacă nu sunt scutite, potrivit legii, de
taxă de timbru.
ART. 16
În materia
contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămaţi în drepturile
lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei
autorităţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept
recunoscut de lege se taxează după cum urmează:
a) cererile
pentru anularea actului sau, după caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum
şi pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverinţe sau a oricărui altui
înscris - 50 lei;
b) cererile cu
caracter patrimonial, prin care se solicită şi repararea pagubelor suferite
printr-un act administrativ - 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300
lei.
ART. 17
Cererile
formulate potrivit Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr.
36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, se taxează după cum urmează:
a) contestaţia
împotriva deciziei Colegiului director al Camerei Notarilor Publici sau, după
caz, a Biroului executiv al Consiliului Uniunii Notarilor Publici prin care au
fost soluţionate conflictele de competenţă dintre notarii publici - 100 lei;
b) plângerile
împotriva încheierii de respingere a cererii de îndeplinire a unui act notarial
- 20 lei.
ART. 18
Se taxează cu
20 lei următoarele cereri formulate potrivit Legii nr. 188/2000 privind
executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările ulterioare:
a)
cereri pentru soluţionarea conflictelor de competenţă între birourile
executorilor judecătoreşti;
b) plângeri
împotriva refuzului executorului judecătoresc de a-şi îndeplini atribuţiile
prevăzute de lege;
c) cereri
pentru supralegalizarea semnăturii şi a ştampilei executorului judecătoresc.
ART. 19
În materie
contravenţională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi
sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii
pronunţate se taxează cu 20 lei.
ART. 20
Acţiunile şi
cererile în materie de carte funciară, când nu pun în discuţie fondul
dreptului, se taxează cu 50 lei.
ART. 21
Cererea
privind înregistrarea asociaţiilor de proprietari, de locatari sau mixte şi
apelul împotriva încheierii judecătorului-delegat se taxează cu 20 lei.
ART. 22
Cererile
adresate Ministerului Justiţiei se taxează după cum urmează:
a) cereri
pentru supralegalizarea înscrisurilor sau copiilor de pe înscrisuri, destinate
a fi utilizate în străinătate - 10 lei pentru fiecare înscris ori copie;
b) cereri
pentru autorizarea traducătorilor şi interpreţilor - 300 lei;
c) cereri în
vederea atestării titlului oficial de calificare român de consilier juridic şi
a experienţei dobândite în România, în vederea admiterii şi practicării
acesteia în celelalte state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului
Economic European; pentru atestarea calificării de traducător şi interpret
autorizat, în vederea exercitării acesteia în statele membre ale Uniunii
Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană;
pentru atestarea calificării de expert tehnic judiciar în vederea exercitării
acesteia în statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic
European ori în Confederaţia Elveţiană - 100 lei;
d) cereri
adresate Ministerului Justiţiei în vederea recunoaşterii calificării
profesionale de traducător şi interpret autorizat sau expert tehnic judiciar,
în condiţiile Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi
calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu
modificările şi completările ulterioare - 100 lei.
ART. 23
(1) Cererile
pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu
50% din:
a) taxa
datorată pentru cererea sau acţiunea neevaluabilă în bani, soluţionată de prima
instanţă, dar nu mai puţin de 20 lei;
b) taxa
datorată la suma contestată, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în
bani, dar nu mai puţin de 20 lei.
(2)
Apelul incident şi apelul provocat se taxează potrivit regulilor prevăzute la
alin. (1).
ART. 24
(1) Recursul
împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul
sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din
Codul de procedură civilă.
(2) În cazul în
care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material,
pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din
taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 lei; în aceeaşi
ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu
100 lei.
(3) Recursul
incident şi recursul provocat se taxează după regulile prevăzute la alin. (1)
şi (2).
ART. 25
(1) Se taxează
cu 20 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului
împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti:
a)
încheierea prin care s-a dispus vânzarea bunurilor în acţiunea de partaj;
b)
încheierea de suspendare a judecării cauzei;
c)
hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată sau pentru lipsa
calităţii de reprezentant.
(2) Se
taxează cu 50 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz,
recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti:
a)
hotărârile prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă
sau pentru autoritate de lucru judecat;
b) hotărârea prin care s-a luat act de
renunţarea la dreptul pretins;
c) hotărârea prin care s-a luat act de
renunţarea la judecată;
d) hotărârea prin care se încuviinţează
învoiala părţilor.
(3) Cererea pentru exercitarea căii de atac
care vizează numai considerentele hotărârii se timbrează, în toate situaţiile,
cu 100 lei.
ART. 26
(1) Pentru formularea contestaţiei în
anulare se datorează taxa de 100 lei.
(2) Cererea de revizuire se taxează cu 100
lei pentru fiecare motiv de revizuire invocat.
ART. 27
Orice alte acţiuni sau cereri neevaluabile
în bani, cu excepţia celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit
legii, se taxează cu 20 lei.
ART. 28
Dacă legea nu prevede altfel, este scutită
de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei căi
de atac, ordinare şi extraordinare, împotriva hotărârii judecătoreşti prin care
a fost soluţionată o acţiune sau cerere scutită, potrivit legii, de taxă
judiciară de timbru.
ART. 29
(1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare
de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de
atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la:
a) stabilirea şi plata pensiilor,
precum şi alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale;
b) stabilirea şi
plata ajutorului de şomaj, a ajutorului de integrare profesională şi a
alocaţiei de sprijin, a ajutorului social, a alocaţiei de stat pentru copii, a
drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi a altor forme de protecţie socială
prevăzute de lege;
c) obligaţiile
legale şi contractuale de întreţinere, inclusiv acţiunile în constatarea
nulităţii, în anularea, rezoluţiunea sau rezilierea contractului de
întreţinere;
d) stabilirea
şi acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri
preventive pe nedrept;
e) adopţie,
ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, interdicţie judecătorească, asistenţa
persoanelor cu tulburări psihice, precum şi la exercitarea de către autoritatea
tutelară a atribuţiilor ce îi revin;
f) protecţia drepturilor
consumatorilor, atunci când persoanele fizice şi asociaţiile pentru protecţia
consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care
au prejudiciat drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor;
g)
valorificarea drepturilor Societăţii Naţionale de Cruce Roşie;
h)
exercitarea drepturilor electorale;
i)
cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi
morale decurgând din acestea;
j) stabilirea
şi acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor
prevăzute la art. 2 şi 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, cu modificările
ulterioare;
k) drepturile
şi interesele legitime pretinse de foştii deţinuţi şi persecutaţi pentru motive
politice în perioada regimului comunist din România;
l) orice alte
acţiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi
speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru.
(2) Sunt
scutite de taxa judiciară de timbru cererile, acţiunile şi căile de atac
formulate de către prefect sau primar pentru anularea actelor juridice făcute
ori emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)
Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile pentru dizolvarea
societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, şi a grupurilor de interes economic, formulate de
Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
(4)
Acţiunile şi cererile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor
publici şi ale funcţionarilor publici cu statut special sunt asimilate, sub
aspectul taxei judiciare de timbru, conflictelor de muncă.
(5) Pentru
eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar, dacă realizarea
serviciilor de copiere nu se realizează de către instanţă, ci de către
prestatori privaţi care funcţionează în sediul instanţei, nu se percepe taxă
judiciară de timbru.
ART. 30
(1) Sunt
scutite de taxa judiciară de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv căile de
atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia
României, Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi,
Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul
Finanţelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate
de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când
au ca obiect venituri publice.
(2) În
înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, în categoria venituri publice se
includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat,
bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului
Fondului de asigurări sociale de sănătate, bugetului Trezoreriei Statului,
veniturile din rambursări de credite externe şi din dobânzi şi comisioane
derulate prin Trezoreria Statului, precum şi veniturile bugetelor instituţiilor
publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetele locale,
bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz,
veniturile bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate ori
garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură
din fonduri publice, precum şi veniturile bugetului fondurilor externe
nerambursabile.
ART. 31
(1)
Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acţiunile şi
cererile introduse la instanţele judecătoreşti se face de către instanţa de
judecată.
(2) În cazul
taxelor calculate în funcţie de valoarea obiectului cererii, valoarea la care
se calculează taxele judiciare de timbru este cea prevăzută în acţiune sau în
cerere. Dacă valoarea este contestată sau apreciată de instanţă ca vădit
derizorie, evaluarea se face în condiţiile art. 98 alin. (3) din Codul de
procedură civilă.
(3) În
cererile având ca obiect dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra
unui imobil, taxa de timbru se calculează în funcţie de valoarea impozabilă a
bunului imobil. Dacă valoarea impozabilă este contestată sau apreciată de
instanţă ca vădit derizorie, taxarea cererilor se va face prin raportare la
grilele notariale cuprinzând valorile orientative ale proprietăţilor
imobiliare.
(4) Când
prin cerere se solicită acordarea unor prestaţii succesive, dacă durata existenţei
dreptului este nedeterminată, taxa de timbru se calculează la valoare,
corespunzător valorii prestaţiei anuale.
ART. 32
Taxele
judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi
pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege.
ART. 33
(1) Taxele
judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege.
(2) Dacă
cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată,
reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din
Codul de procedură civilă, obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit
de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de
timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.
Prin aceeaşi comunicare instanţa îi pune în vedere reclamantului posibilitatea
de a formula, în condiţiile legii, cerere de acordare a facilităţilor la plata
taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispoziţiile
art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în
ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în
judecată. Instanţa însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în
judecată în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, decât
după soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare
de timbru.
ART. 34
(1) Când o
acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară
de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura
lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
(2) Dacă la
momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de
cerere, acţiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de cerere
pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru.
(3) Cererile
reconvenţionale, cererile de intervenţie principală, precum cererile de chemare
în garanţie se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii, dacă
aceasta ar fi fost exercitată pe cale principală.
ART. 35
(1) În cazul
cererilor sau al acţiunilor introduse în comun de mai multe persoane, dacă
obiectul procesului este un drept ori o obligaţie comună sau dacă drepturile
ori obligaţiile lor au aceeaşi cauză sau dacă între ele există o strânsă
legătură, taxa judiciară de timbru se datorează în solidar.
(2) Dacă
legea nu prevede altfel, cererile depuse în cursul judecăţii şi care nu
modifică valoarea taxabilă a cererii sau caracterul cererii iniţiale nu se
taxează.
ART. 36
(1) Dacă în
momentul înregistrării sale acţiunea sau cererea a fost taxată corespunzător
obiectului său iniţial, dar în cursul procesului apar elemente care determină o
valoare mai mare a obiectului cererii, instanţa va pune în vedere reclamantului
să achite suma datorată suplimentar până la termenul stabilit de instanţă.
(2) Dacă
până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanţă reclamantul nu
îndeplineşte obligaţia de plată a taxei, acţiunea ori cererea nu va putea fi
anulată integral, ci va trebui soluţionată în limitele în care taxa judiciară
de timbru s-a plătit în mod legal.
ART. 37
În cazul în
care se micşorează valoarea pretenţiilor formulate în acţiune sau în cerere,
după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea
iniţială, fără a se ţine seama de reducerea ulterioară.
ART. 38
În situaţia
în care instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea unei căi de atac
ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa
judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea
părţii la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii
constituind titlu executoriu.
ART. 39
(1)
Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate
face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data
comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata
taxei judiciare de timbru.
(2) Cererea
se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor,
prin încheiere definitivă. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din
Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea
celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa va proceda la
comunicarea cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 201 alin. (1)
din Codul de procedură civilă, numai după soluţionarea cererii de reexaminare.
(3) În cazul
admiterii integrale sau parţiale a cererii de reexaminare, instanţa va dispune
restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporţional cu reducerea
sumei contestate.
(4) În cazul
taxelor datorate pentru cereri adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, soluţionarea cererii de
reexaminare este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
ART. 40
(1) Taxele
judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei în numerar, prin virament sau
în sistem on-line, într-un cont distinct de venituri al bugetului local
"Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru", al unităţii
administrativ teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reşedinţa
ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social. Costurile
operaţiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt
în sarcina debitorului taxei.
(2) Dacă
persoana care datorează taxa judiciară de timbru nu are nici domiciliul, nici
reşedinţa ori, după caz, sediul în România, taxa judiciară de timbru se
plăteşte în contul bugetului local al unităţii administrativ teritoriale în
care se află sediul instanţei la care se introduce acţiunea sau cererea.
(3) La
finele fiecărei zile lucrătoare, unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului
virează o cotă de 30% din suma colectată în contul de venituri al bugetului
local prevăzut la alin. (1) în ziua respectivă în contul distinct de venituri
al bugetului de stat "Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de
timbru", deschis la unităţile Trezoreriei Statului. Ministerul Finanţelor
Publice comunică lunar Ministerului Justiţiei informaţiile privind sumele
virate în acest cont.
ART. 41
(1) Executarea
creanţelor având ca obiect taxa judiciară de timbru se efectuează prin organele
de executare ale unităţilor administrativ-teritoriale prevăzute la art. 40
alin. (1), potrivit dispoziţiilor legale privind executarea creanţelor fiscale
şi procedurii prevăzute de aceste dispoziţii.
(2) În cazul
persoanelor fizice sau juridice care nu au domiciliul sau reşedinţa ori, după
caz sediul în România, executarea creanţelor având ca obiect taxa judiciară de
timbru se efectuează prin organele de executare ale unităţilor
administrativ-teritoriale prevăzute la art. 40 alin. (2).
(3) În vederea
executării creanţelor având ca obiect taxa judiciară de timbru, instanţele
judecătoreşti vor comunica de îndată hotărârea, care constituie titlu
executoriu pentru plata taxei judiciare de timbru, către organele prevăzute la
alin. (1) şi (2).
ART. 42
(1) Persoanele
fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata
taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
(2) Instanţa
acordă persoanelor juridice, la cerere, facilităţi sub formă de reduceri,
eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru
acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în următoarele
situaţii:
a) cuantumul
taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de
activitate;
b) plata
integrală a taxei nu este posibilă deoarece persoana juridică se află în curs
de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, în condiţiile legii,
indisponibilizate.
(3) În mod
excepţional, instanţa poate acorda persoanelor juridice reduceri, eşalonări sau
amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care
apreciază, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a
persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de
natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei
juridice.
(4) Reducerea
taxei de timbru poate fi acordată separat sau, după caz, împreună cu eşalonarea
sau amânarea plăţii.
ART. 43
(1) Cererea
pentru acordarea facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru se poate
formula prin cererea de chemare în judecată sau în condiţiile art. 33 alin. (2)
ori art. 36.
(2) Pentru
soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de
timbru, instanţa poate solicita orice lămuriri şi dovezi părţii sau informaţii
scrise autorităţilor competente.
(3) Asupra
cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei de timbru instanţa se
pronunţă fără citare, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu.
Încheierea se comunică solicitantului şi părţii adverse, dacă este cazul.
(4) Împotriva
încheierii, părţile interesate pot formula cerere de reexaminare, în termen de
5 zile de la data comunicării încheierii. Cererea este
scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
(5) Cererea
de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet,
instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă.
ART. 44
(1) În cazul
încuviinţării cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de
timbru, prin încheiere se vor stabili, după caz, cota de reducere sau cuantumul
redus al taxei, termenul ori termenele de plată şi cuantumul ratelor.
(2)
Eşalonarea plăţii taxelor judiciare de timbru se poate face pe parcursul a cel
mult 24 de luni şi pentru maximum 12 termene.
(3) În cazul
eşalonării sau amânării, instanţa transmite hotărârea de încuviinţare, care
constituie titlu executoriu, organelor competente, potrivit art. 41, pentru
urmărirea executării obligaţiei de plată ori, după caz, pentru punerea în
executare a hotărârii privind plata taxei ori a părţii din taxa datorată, la
termenele stabilite.
(4) În cazul
în care reclamantul a beneficiat de reducerea taxei judiciare de timbru,
instanţa de judecată va obliga pe pârâtul care pierde procesul la plata sumei
pentru care s-a acordat reducerea. Dispozitivul hotărârii constituie titlu
executoriu. Prevederile art. 41 sunt aplicabile.
ART. 45
(1) Sumele
achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral,
parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în următoarele situaţii:
a) când taxa
plătită nu era datorată;
b) când s-a
plătit mai mult decât cuantumul legal;
c) când
acţiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor
dispoziţii legale;
d) când acţiunea corect timbrată a
fost anulată în condiţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă sau
când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare
în judecată către pârât;
e) când, în procesul de divorţ,
părţile au renunţat la judecată ori s-au împăcat;
f) când
contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă;
g) în cazul
în care instanţa de judecată se declară necompetentă, trimiţând cauza la un alt
organ cu activitate jurisdicţională, precum şi în cazul respingerii cererii, ca
nefiind de competenţa instanţelor române;
h) când
probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici;
i) în cazul
în care participantul la proces care a fost recuzat se abţine sau dacă cererea
de recuzare ori de strămutare a fost admisă;
j) în alte
cauze expres prevăzute de lege.
(2) În
cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), e) şi i) se restituie jumătate din taxa
plătită, iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. f) taxa se restituie
proporţional cu admiterea contestaţiei. În cazul prevăzut la alin. (1) lit. h)
se restituie jumătate din taxa plătită, indiferent de modalitatea în care a
fost soluţionat procesul, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.
(3) Dreptul de
a solicita restituirea poate fi exercitat în termen de un an de la data
naşterii sale.
(4) Cererea de
restituire se adresează instanţei judecătoreşti la care s-a introdus acţiunea
sau cererea. În cazul taxelor plătite pentru cereri formulate
Ministerului Justiţiei sau Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, cererea de restituire se adresează acestuia.
(5) Cererea
de restituire soluţionată de instanţa de judecată va fi depusă în vederea
restituirii la unitatea administrativ-teritorială la care a fost achitată taxa.
(6) Dacă
legea nu prevede altfel, taxele judiciare de timbru plătite pentru cereri şi
acţiuni anulate ca insuficient timbrate nu se restituie.
(7)
Procedura de restituire a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru
se aprobă prin ordin comun al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor
publice, şi al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi
administraţiei publice.
ART. 46
Sumele
realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat din bugetele aprobate
Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public pentru desfăşurarea proceselor
penale, care sunt suportate de părţi sau de alţi participanţi la proces, în
condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi din amenzile
judiciare se constituie venit la bugetul de stat şi se virează într-un cont
distinct de venituri al acestuia. Ministerul Finanţelor Publice comunică lunar
Ministerului Justiţiei informaţiile privind sumele virate în acest cont.
Executarea silită a hotărârii se va efectua prin organele de executare din
subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a căror rază
teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul, potrivit legislaţiei privind
executarea silită a creanţelor fiscale.
ART. 47
Impozitul pe
veniturile realizate din activităţi desfăşurate de avocaţi, notari publici şi
executori judecătoreşti se constituie venit la bugetul de stat şi se virează
într-un cont distinct de venituri al acestuia. Ministerul Finanţelor Publice
comunică lunar Ministerului Justiţiei informaţiile privind sumele virate în
acest cont.
ART. 48
(1)
Avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile art.
58 şi 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei
interese sunt ocrotite prin numirea curatorului.
(2) Instanţa
poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de
procedură civilă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă
parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului.
(3) Sumele
avansate cu titlu de remuneraţie a curatorului special se includ în
cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul.
ART. 49
(1) În mod
excepţional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare şi dacă nici nu sunt
îndeplinite condiţiile pentru a proceda potrivit alin. (2), instanţa va
încuviinţa avansarea remuneraţiei cuvenite curatorului special din bugetul
statului. Sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remuneraţie pentru
curatorul special constituie cheltuieli judiciare şi vor fi puse în sarcina
părţii care pierde procesul.
(2) Obligaţia
de plată a cheltuielilor judiciare către stat constituie creanţă fiscală.
Dispozitivul hotărârii, cuprinzând obligaţia de plată către stat a sumelor avansate
din bugetul statului, constituie titlu executoriu şi se comunică de îndată
organelor competente. Articolul 46 este aplicabil.
(3) Dacă partea
ocrotită prin numirea curatorului a pierdut procesul şi este lipsită de
venituri sau face parte dintr-o categorie pentru care legea prevede acordarea
asistenţei juridice gratuite, sumele avansate din bugetul statului rămân în
sarcina acestuia.
ART. 50
(1) Nivelul
taxelor judiciare de timbru prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se
actualizează anual cu indicele ratei inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea Ministerului Finanţelor Publice şi a Ministerului Justiţiei.
(2) În
aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Justiţiei şi Ministerul
Finanţelor Publice pot elabora norme metodologice.
ART. 51
Instanţele de
judecată vor folosi sistemul informatic de management al dosarului în instanţă
pentru înregistrarea şi gestionarea informaţiilor referitoare la taxele de
timbru, pe tipuri de acţiuni şi cereri, corelate cu temeiul legal specific
fiecărui tip. Înregistrările rezultate cu privire la taxele
judiciare de timbru se vor efectua şi se vor putea utiliza centralizat. Prin
regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se va stabili
modalitatea de completare a câmpurilor în sistemul informatic.
ART. 52
Articolul
59^2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de
mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22
mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea
următorul cuprins:
"ART. 59^2
Cererea
adresată instanţei privind pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească
înţelegerea părţilor rezultată din acordul de mediere se taxează potrivit
legii."
ART. 53
Articolul 36
din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie
2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul
cuprins:
"ART. 36
Pentru
plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a
contravenţiei, pentru recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti prin
care s-a soluţionat plângerea, precum şi pentru orice alte cereri incidente se
percep taxele judiciare de timbru prevăzute de lege."
ART. 54
În cuprinsul
actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe
de urgenţă, toate trimiterile făcute la Legea nr. 146/1997 privind taxele
judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră a
fi făcute la prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. 55
Pentru cererile
şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de
urgenţă, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se
stabilesc şi se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data
introducerii lor.
ART. 56
Începând cu
data de 1 ianuarie 2014, din sumele încasate în contul bugetelor locale ale
unităţilor administrativ-teritoriale, cota care se virează la bugetul de stat
potrivit art. 40 alin. (3) este de 45%.
ART. 57
(1) În cazul
cererilor prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri care ţine loc de act
autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile, instanţa de judecată va solicita
extras de carte funciară pentru bunurile imobile ce au carte funciară deschisă
sau certificat de sarcini pentru imobilele care nu au carte funciară deschisă,
certificat fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorităţii
administraţiei publice locale şi dovada debitelor la zi ale cotelor de
contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari.
(2)
Dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu modificările ulterioare, se aplică
în mod corespunzător.
(3)
În cazul acestor cereri, dacă instanţa de judecată va dispune efectuarea unei
expertize tehnice judiciare, aceasta va fi avizată de oficiul de cadastru şi
publicitate imobiliară.
ART. 58
La data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă:
a) Legea nr.
146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările
ulterioare;
b) Ordonanţa
Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 201 din 30 august 1995, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 106/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării
regionale şi administraţiei publice,
Nicolae-Liviu Dragnea
Viceprim-ministru,
ministrul finanţelor publice,
Daniel Chiţoiu
p. Ministrul delegat pentru buget,
Enache Jiru,
secretar de stat
Ministrul afacerilor interne,
Radu Stroe
Ministrul justiţiei,
Robert Marius Cazanciuc
Bucureşti,
26 iunie 2013.
Nr. 80.
---------------
